Radu Tudoran – fiul risipitor

Categoria: dragoste
Nota: 9

O carte frumoasa. foarte frumoasa. despre o relatie intre 2 oameni. sau mai multe
feluri de relatii intre aceeasi 2 oameni? 
El este un tip de neinteles…chiar si pentru el. ….ea este o femeie poate prea naiva
astfel incat il asteapta de fiecare data cand el isi cauta libertatea in lume…

26 Responses

  1. Alina says:

    Cineva nu stie ce inseamna iubirea!
    Eu macar nu incerc deocamdata sa-i dau o definitie dar in rindurile 
    astea el e neinteles si ea naiva (ca sa nu zica proasta). Nu cumva, cu 
    defecte si calitati diferite, barbatul isi manifesta iubirea intr-un fel 
    si femeia in altfel? Nu pot visa cum ar fi ca aceste doua feluri sa se 
    suprapuna macar un pic mic, mic, mic de tot….

  2. victor says:

    cine poate spune ce este iubirea? 🙂 
    …cred ca nimeni…fiecare o vede si o simte in felul lui…

  3. crisa says:

    am citit in adolescenta mi s-a parut fascinant….insa acum 🙂 mi se pare
    foarte irealist…dragostea unei femei pentru trei tipuri de barbati:
    unul care nu stie ce vrea si ea se imbata cu iluzii, altul Copil si altul
    Tata….Primul semnifica iubirea romantica, fara baze reale, cel in
    virsta nevoia de stabilitate, cel mic nevoia ei de maternitate…

  4. corina says:

    am citit-o demult la 16 ani si mi-a ramas intiparita in suflet
    ca o adevarata dargoste pe care as fi trait-o chiar eu, este
    minunata si primeste nota 10 din partea mea au trecut 20 de
    ani si as mai dori sa o recitesc cu aceeasi emotie si sa-mi
    retraiesc un pic doar cat o carte adolescenta!e superba iar
    autor a stiut ata de fin sa evite numele lui nici pana la
    ultima pagina nu am stiut cum il cheama pe "el" de aceea ne-a
    putut lasa libera alegere mai ales pe noi femeile sa-i dam
    numele iubitilor nostri!

  5. Anna says:

    am citit-o de curand … si mi-a ramas in suflet.Simteam tot
    ..ca si cu as fi trecut eu prin toate…este extraordinara !!
    nu cred ca o sa o uit niciodata …si o voi reciti de fiecare
    data cand voi simti nevoia !

  6. pavela says:

    am citit-o prima data la varsta de 20 de ani…apoi nu mai
    stiu de cate ori am citit-o si am rascitit-o…e cartea de la
    care incep toate celelalte..niciodata nu ma plictisesc citind-
    o..cateodata doar cateva randuri…e ca o alinare…ca un
    balsam atanci cand ceva nu-i in ordine…
    cartea asta e ca viata…de asta o iubim asa mult…e foarte
    frumoasa..foarte anevoioasa..foarte misterioasa..foarte greu
    de inteles..de acceptat…dar e de trait…nu se lipeste de
    sufletul orisicui…de asta nu o pot recomanda in nici un
    fel..trebuie doar citita…daca se prinde..acolo va ramane..

  7. despre fatuci...vulnerabilitati..si ce este mai bu says:

    povestea e stiuta…asta nu inseamna ca este si inteleasa…ce
    inseamna sa arzi viu pentru un altul…in care sunt cautari si
    rataciri si neimpacari…ar ramane doar blajina rutina a
    impacarii cu sine, cu o viata care nu-ti mai apartine caci e
    croita prea cum ar trebui… Nu pledez pentru senzatii tari si
    cautari zmintite doar pentru a scapa de roata vietii aceeasi,
    ci despre vulnerabilitatea din care nestem mereu, mai
    proaspeti, mai raniti, da mai noi…mai NOI. viata buna, va
    doresc orice ar insemna…si te astept, vei veni intotdeauna!
    smile smart, cause I smile silly!

  8. Daniela says:

    aceasta carte contine viata mea. Destinul Evei este frate cu
    destinul meu. Am citit acest roman cand eram fata. Mi-a placut
    mult si l-am pus de-oparte. Viata s-a scurs ciudat pentru mine
    si la un moment dat mi-am dat seama ca a capatat aspectul
    vietii acestei femei. In tinerete nu am inteles-o, nu puteam
    sa cred ca o femeie poate ierta la infinit…dar acum, dupa
    experienta traita de mine realizez cat il putea iubi. Asa de
    mult incat uneori credea ca-l uraste. Dragostea adevarata nu
    ii este harazita oricui. Ea aduce suferinta multa, dar, totusi
    este un dar de la Dumnezeu. Cei ce il primesc sa se considere
    fericiti. Sunt alesi!
    Imi pare foarte rau ca cel care a scris aceasta carte si care,
    aproape nu-mi explic cum a putut sa se substitue, acestei
    femei (parca mi-a citit mie trairile si gandurile parca a
    locuit in corpul meu), repet imi pare asa de rau ca nu mai
    este in viata, sa caut sa-l intalnesc si sa aflu de unede a
    primit mesaje si cum a putut sa-mi astearna viata. Credeti-
    ma!!!!  am senzatia ca a avut o revelatie.
    Intr-un final…romanul este deosebit.

  9. Victor says:

    te-ai gandit ca poate ceea ce tu numesti Dragoste adevarata
    este de fapt o obsesie sau ceva asemanator?
    nu iti cunosc povestea, o stiu pe cea din carte. sa stai dupa
    fundul unui nehotarat din asta si sa il primesti inapoi ori de
    cate ori isi aduce aminte de tine din cauza ca nu mai are alta
    gagica pe care sa o agate mi se pare o forma de supunere oarba
    care nu are nicio legatura cu iubirea.
    cartea este intr-adevar superba. dar nu cred ca este vorba
    despre iubire in ea. 🙂
    …sa stii ca nu e doar povestea ta in carte, cunosc si eu un
    caz asemanator. probabil ca sunt destul de multe. asta pentru
    ca, si ma scuzi daca te jignesc cumva, sunt multi barbati
    imaturi si multe femei naive in lume.
    faptul ca el este prima ei mare iubire adevarata nu inseamna ca
    va fi si singura. insa in naivitatea ei si-a pus toate
    sperantele in el si efectiv refuza din toate puterile sa mearga
    mai departe. psihic, ea tot timpul se gandeste la el, are o
    obsesie pentru el, nu si-l poate scoate din minte. prima iubire
    poate avea efectul asta asupra oamenilor insa de cel mai multe
    ori invatam sa mergem mai departe. unii dintre noi, cel putin.

  10. Daniela says:

    Victor gresesti. Ea vrea sa mearga mai departe. Isi
    construieste viata in asa fel sa nu fie dependenta de el.
    Construieste ziduri care cad insa la aparitia lui. Ea iubeste
    cu adevarat, se abandoneaza pe ea, nu este supunere oarba.
    Este o voce in ea care raspunde ca un ecou la auzul vocii lui.
    Poate ca trebuia totusi sa poarte un nume. Dar cum, probabil
    ca ar fi fost de prost gust sa se numeasca Adam, mai bine nu i
    l-a pus. Eu o inteleg perfect si nu sunt o naiva sa sti.
    Femeile in general au si fata de barbatii lor, veleitati de
    mame. Pentru ele ei le sunt lasati in grije. Se simnt
    responsabile. Nu m-ai jignit deloc, deoarece nici eu nu ma
    inteleg cateodata si vreau sa ma rup ..dar acesta-mi este
    destinul si-l voi duce pana la capat cu bine.
    El ca barbat (revenind la roman) nu este imatur, intr-o viata
    reala pot sa mi-l imaginez, in calatoriile lui, si cu alte
    femei. Dar revine la ea deoarece si el este legat de ea cu mii
    de fire care il trag inapoi. Este cel mai bun lucru din viata
    lui, asa cum o spune si el. Daca reuseste sa gandeasca asta nu
    este imatur. In noi oamenii sunt forte la care raspundem
    inconstient. El are in el mii de astfel de forte si chemari
    spre alte zari. Nu are stare, este un nomad. Dar tot la
    iubirea adevarata revine. Si in el se dau lupte si o data
    invinge cel rau …apoi cel bun…ar fii enorm de discutat pe
    seama acestor personaje si nu stiu daca avem dreptul sa ocupam
    acest spatiu. Eu iti multumesc pentru comentariu…chiar mi-a
    facut placere

  11. Victor says:

    Cioran s-a indragostit nebuneste la 70 de ani 🙂
    ce incerc sa spun, poate cu un exemplu gresit, este ca poti sa
    fii cel mai matur om din multe puncte de vedere dar din altele
    sa ramai un naiv.
    poti sa fii cel mai inteligent om din lumea asta, sa fii
    incredibil de rational, si sa te indragostesti nebuneste de o
    femeie oarecare.
    asta se intampla nu pentru ca ea este iubirea vietii tale ci
    pentru ca tu din punctul asta de vedere nu ai experienta de
    viata, nu ai trecut prin multe relatii sau nu ai invatat nimic
    din cele pe care le-ai avut. esti un naiv.
    prima iubire nu se uita niciodata. indifernt ce ai face ea
    ramane acolo. este normal pentru ca atunci, pentru prima data,
    inima ta a luat foc, a ars in intregime…
    asa ceva nu se uita.

    poti alege insa sa te agati tot restul vietii tale de cel care
    i-a dat foc si te-a parasit sau poti sa mergi mai departe.
    eu am ales sa merg mai departe.
    tu, si multi ca tine, ati ales sa ramaneti agatati de acea iubire.
    sunt cai diferite. de aceea tu consideri ca gresesc, de aceea
    eu consider ca gresesti. 🙂

    cat despre el, nu cred ca se intoarce la iubirea adevarata.
    asta poate ii place ei sa creada. se intoarce la ea doar in
    momentele in care nu mai are nicio alta femeie mai buna cu care
    sa-si ocupe gandurile.
    ea este varianta lui de rezerva.

  12. Daniela says:

    vreau sa spun ca am ales si eu sa merg mai departe …si Eva a
    ales..dar cetatea cladita, cum ti-am mai spus, cade. Zidurile
    se prabusesc cand apare el. De ce crezi? Pentru ca iubeste cu
    adevarat.
    Varianta de rezerva? Eu am sa-i spun varianta sigura. Linistea
    pe care i-o ofera ea. Eva, are un caracter deosebit. Este un
    om aproape impecabil. El este un pacatos…dar raman la
    parerea ca si el o iubeste. In felul lui dar o iubeste. este
    mai bine decat nimic. Si asta il inalta …sa nu uitam ca-si
    sacrifica bratul pentru ea…Putea sa renunte, sa se duca la
    alte variante…dar a refuzat probabil sa admita ca ea nu mai
    exista pentru el. Este modul egoist in care barbatii gandesc
    in general. Dar a luptat.
    Se intoarce la ea, aducand recunoasterea calitatilor ei, a
    curateniei ei sufletesti a frumisetii ei in tot ansamblul.
    Este si un incapatanat, un copil mare. Decat sa revina asupra
    deciziei prefera sa moara in acel tren nenorocit, dar in care
    isi castigase un loc. Sa nu uitam ca nu a lasat-o niciodata pe
    drumuri…putin pe marginea prapastiei…dar cu surse de
    existenta si posibilitatea echilibrarii…si cu promisiunea:
    ma voi intoarce mereu! Cartea nu putea continua la infinit…s-
    a intors precis, daca nu a murit. Chiar daca ar fi aruncat
    cheia. O usa nu-l oprea pe el. Intr-un final, moartea ii va
    desparti si numai ea. Ei asa au fost haraziti.Lor asta li s-a
    dat!

  13. Victor says:

    cred ca nu vom putea cadea vreodata de acord. am inteles ceea
    ce vrei tu sa spui insa nu sunt de acord. 🙂 eu cred ca daca ai
    destula vointa poti merge mai departe.

    concluzia discutiei dintre noi a tras-o Andreea, o foarte buna
    prietena a mea:
    "uite..in probleme de astea eu nu am pareri proprii. pentru ca
    totul e asa de relativ…"

  14. Daniela says:

    eu o inteleg pe Eva foarte bine.  De aceea ma intreb cum a
    putut un barbat (Radu Tudoran) sa intre in pielea unei femei.
    Aici este maiestria lui. Femeile nu au aceleasi trairi ca
    barbatii. El era de parte ei parca…nu ti s-a parut….asa
    este am putea discuta la infinit. O carte deosebita scrisa de
    un roman cu o sensibilitate demna de remarcat.

  15. Mihaela says:

    Radu Tudoran este un maestru in tot ceea ce a scris atat prin
    diversitatea subiectelor, a personajelor cat si prin stilul lui
    inimmitabil: clar, subtil, bogat si totusi atat de accesibil
    incat ai senaztia ca cineva foarte apropiat iti povesteste prin
    viu grai cele mai fascinante intamplari. Am citit multe romane
    ale sale: de dragoste, de calatorii. Toate sunt captivante,au
    uneori o doza de mister si chiar de fantastic.
    Daca nu ati citit romanul fluviu "Sfarsit de mileniu"(6 volume
    scrise inainte de 1989 si al 7-lea dupa, publicat
    post-mortem)va sfatuiesc sa-l cititi. Este opera lui totala,
    este exceptional! La sfarsitul volumului 6,"O suta una lovituri
    de tun" pag.426-428, veti gasi o referire la ceea ce i-a
    inspirat romanul "Fiul risipitor", pe care il scrisese in
    tinerete. Veti  afla si dezlegarea misterului: i-a aruncat sau
    nu cheia?

  16. Cristina says:

    Dumnezeule, nu-mi vine sa cred ca mai exista oameni sensibili,
    oameni care citesc, oameni care au veleitati de adevarati
    critici literari. De fapt, cartea aceasta te face sa
    simti…am citit-o pe la 16-17 ani si nu am uitat-o nici acum.
    Sunt lucruri, emotii, intamplari care isi pun amprenta pe
    destinul nostru viitor….

  17. Daniela says:

    asa este….este un roman minunat Multumesc Mihaela pentru
    sfat. Nu am citit ceea ce ne recomanzi, dar, ma voi
    staradui!!!

  18. mia says:

    o carte foarte frumoasa si trista deopotriva.Eva a stiut sa
    iubeasca pana la capat in ciuda tuturor obstacolelor
                Va recomand"Lorelei"de Ionel Teodoreanu

  19. Romina) says:

    original site..foarte frumos..ceva interesant..
    mi-a dat si mie la limba si literatura romana sa citesc aceasta
    carte..e interesanta?

  20. Victor says:

    multumesc 🙂
    da, este foarte interesanta si ti-o recomand. personajele sunt
    foarte interesante si desi la inceput nu credeam asta,
    experienta de viata m-a invatat ca sunt si foarte reale.

  21. Aleksa says:

    aceasta carte mi`a marca adolescenta! Finalul e pur si simplu
    cutremurator… aveam 17 ani cand am citit`o si mi`o amintesc
    ca ieri! Cum il cauta ea in final… ca un copil ratacit de
    parinti, atat de real relatat… nota 20!

  22. cezara says:

    Radu Tudoran a facut parte din confortul adolescentei&
    tineretii mele.I -am cumparat cartile si le-am citit ca pe un
    dar special.Maria si marea am citit-o pe nisip ,intr-o vacanta
    studenteasca.Fiul risipitor…..citit si recitit.Anotimpuri,
    Toate panzele…, Acea fata frumoasa, Dunarea revarsata, Un
    port ….(dupa ’90).Tarziu am aflat ca a locuit in Braila. As
    fi indraznit sa-l vizitez,poate mi-ar fi dezlegat cateva
    enigme…..

  23. Lavinia says:

    Am citit aceasta carte de foarte ,foarte multe ori in urma cu
    25 de ani de fiecare data era ca si cum o citesc pentru prima
    data . O carte extraordinara.

Leave a Reply


*