Categoria:
Nota: 7
ma intreb daca ar trebui sa fiu subiectiv sau sa fac o descriere obiectiva
acestei carti. avand in vedere insa ca nu pot sa nu fiu subiectiv, macar putin,
imi raspund singur la intrebare.
nu imi place Liiceanu. spre deosebire de Cioran care nu-mi place din cauza
pesimismului sau daunator dar a carui inteligenta o respect, la Liiceanu am
gasit o parte din pesimismul lui Cioran insa foarte, foarte mult diluat. si as
putea spune acelasi lucru si despre cantitatea ideilor din aceasta carte. sunt
cateva dar nu exagerat de multe…sau de complexe.
cartea in sine este un soi de jurnal. in ea autorul scrie despre o parte din
evenimentele care i-au marcat existenta, o parte dintre ganduri, insa la un
nivel destul de superficial.
este o carte care nu prezinta nicio dificultate in a fi citita, nu forteaza
aproape deloc gandirea, se citeste repede….si se uita la fel de repede.