Categoria: psihologic
Nota: 9
O carte despre un om care traieste altfel fata de ceilalti din societatea lui. asta
trebuie sa-l faca idiot? Poate ca el e de fapt singurul om normal.
O carte care in final te face sa te intrebi: cine este de fapt idiotul?
eu ii dau 10…pentru k miskin a incercat sa fie altfel…si a fost
altfel pana la capat…pt k a vazut partea buna din oameni dincolo de
mizerie,saracie,rautate…idiot pt tiparele lumii,lumea kre l-a distrus
asa este 🙂
este important sa incercam sa fim altfel decat ceilalti…atunci cand
prin "altfel" se intelege mai buni…
ce am retinut din aceasta carte este ca atunci cand incerci sa
fii altfel decat sunt toti ceilalti, sa te impotrivesti
cursului firesc al vietii, esti considerat un idiot…
de fapt, miskin nu a incercat sa fie altfel decat ceilalti, el
pur si simplu nu putea sa fie ca ei. miskin nu s-a luptat cu
depersonalizarea , el ala era si nu se modifica, dar nu dintr-
un merit personal, ci ptr ca aia-i era natura. zic eu!
Corina, iti dau dreptate.
miskin insa nici nu a incercat sa fie la fel ca ceilalti. el
era cel care era si nu a incercat sa se schimbe in niciun fel.
nu a incercat sa se integreze societatii in care traia si prin
asta eu il consider un caz oarecum atipic, o exceptie.
un om care traieste in societate va face anumite compromisuri
pentru a fi acceptat de lume…
o carte de nota 10 printul "idiot" este un personaj care ar
trebui copiat de noi toti
idiotul,oare cine este idiotul?
aceasta e intrebarea ,as spune.
miskin era din lume,dar parca nu era din lume’el este
altfel,sau este cum ar trebui sa fie oricine.
cu toti ar trebui sa invatam ceva de la el,a fii, nu inseamna
a copia pe cineva,a te integra intr-o a.
numita societate ci cred ca inseamna "a trai"(a fii om cu tine
si cu altii in acelasi fel).idotul este ceva sublim.
IDIOTUL,E UN ROMAN IN CARE ,LA UN MOMENT DAT,FIECARE NE
REGASIM, E O CARTE IN CARE SUNT TIPARITE PRIN PERSONAJELE
EXPUSE MINUTIOS DE AUTOR APROAPE TOATE CARACTERLE UMANE DIN
TOATE PATURILE SOCIALE,IAR MISKIN E PERSONAJUL CARE IMPRACA
NOBLETEA SUFLETEASCA PE CARE O REGASIM ,DIN PACATE,DOAR LA
COPII,NU INTIMPLATOR SUFERA DE EPILEPSIE
o carte extrem de interesanta,nota 10,la fel ca si celelalte
romane ale acestui minunat autor DOSTOIEVSKI
Idiotul este imaginea pe care o propune Mântuitorul Iisus
Hristos: dacă nu veţi fi ca pruncii nu ve-ţi intra în Împărăţia
Cerurilor!Cel mai mare scriitor creştin al tuturor timpurilor
Dostoievski, ne propune un astfel de personaj: fără răutate,
bun, iertător, milostiv, incapabil să mintă, să fie
făţarnic…un astfel de personaj este socotit idiot de către
lumea secularizată, lipită de materie, de bani, de plăceri
vinovate…pentru că acolo unde nu este moralitate sensul
cuvintelor, al simţurilor, este pervertit: albul este socotit
negru, şi negru alb, lumina este întuneric, şi intunericul lumină!
singurul raspuns bun, care l-am vazut aici este a lui
Akritas,restul ati citit superficial cartea…chiar nu ati
inteles nimic, e doar un aspect neinsemnat ceea ce ati
inteles..asta inseamna ca mintea voastra nu e inclinata spre
literatura
m-a deranjat ce a spus cosmin despre Miskin,si anume ca ar fi
atipic".Daca nu intelegi "teologia"lui DOSTOIEVSKI nu te
baga.Dimpotriva, scriitorul a vrut sa arate omul primordial
care la inceput era perfect asa cum si inceputul Bibliei o
mentioneaza:"La inceput Dumnezeu a facut toate bune"ceea ce
sugereaza ca starea de pacat a omului este
nefireasca.Scriitorul vrea sa ne arate ca omul firesc e omul
care tinde spre perfectiune, iar pacatul este inchisoarea
sufletul, lipsa de libertate.De exemplu Parfion Petrovici e
aratat de scriitor ca un personaj care n mai are libertate
adica este inlantuit de patima sa pt Nastasia Filipovna pe cand
dragostea printului fata de ea era una de
compasiune.Compasiunea lui era mai mare decat dragostea acelui
personaj care din cauza lipsei sale de libertate(pacatul) orbit
de patima in cele din urma a ucis-o
ca sa folosesc si eu un citat din Biblie, "nu judeca ca sa
nu fii judecat". nu cred ca ai destule date pentru a decide
cine cum a citit cartea. 🙂 site-ul asta nu accepta numai
comentarii academice. fiecare isi spune propria parere asa cum
poate si asa cum vrea.
iti multumesc pentru completari in ceea ce priveste romanul
insa am impresia ca cea care a citit cartea superficial, fara
sa inteleaga mare lucru din ea, esti tu. altfel ai fi avut mai
multa ingaduinta fata de noi, prostii.
O carte MAGISTRALA, atat prin actiunea propriu zisa cat si din
punctul de vedere al cadrului unde se petrece aceasta, zona
magnificului Sankt Petersburg cu celebrele resedinte ale
tarilor rusi Tarskoe Selo si Pavlovsk. Cati dintre noi nu ne
intalnim cu oameni de genul Nastasiei Filipovna sau Rogojin,
Ippolit, Gavrila Ardaliovna. E drept insa ca rare sunt
persoanele ca printul Miskin cel etichetat drept "idiot" un
substantiv comun simplu utilizat foarte des in limbajul uzual.
Dar asa cum si Biblia spune ca "Soarele rasare si apune si
peste cei rai si peste cei buni iar Dumnezeu da ploaie si
pentru cei rai si pentru cei buni" asa si in aceasta
capodopera personajele reliefate de Dostoievski fac parte din
categorii morale opuse. Iar gandul ma duce la Petre Tutea, cel
care afirma faptul ca "Elitele morale sunt mai presus decat
cele intelectuale." La finalul lecturii sunt convins ca multi
se claseaza, in mintea lor ca fiind din tagma lui Miskin, dar
daca ar fi sa privim realitatea in ochi, cu siguranta ca
acestia fac parte din cealalta categorie descrisa in opera.
o carte pe care putini o citesc si pe care foarte putini o
inteleg cu adevarat. O capodopera!
uite, sincer eu recunosc ca nu stiu ce a vrut autorul sa zica
prin aceasta carte. am ceva idei, dar as vrea sa discut cu
cineva. eu am pornit pe urmatoarul fir: printul nu reuseste sa
faca nimic bine. cu toata compasiunea si inocenta lui, nu
reuseste sa faca nimanui bine. mai mult decit atit, reuseste sa
o raneasca si sa o dezechilibreze psihic pe singura persoana
care l-a inteles si care l-a stimat cu adevarat, pe aglaia,
care daca nu l-ar fi cunoscut poate ar fi facut o alegere mai
inteligenta decit acel conte polonez impostor. in rest,
probabil ca rogojin ar fi omorit-o oricum pe nastasia, iar
ceilalti ar fi facut aceleasi alegeri si daca nu l-ar fi
cunoscut nicicind pe print. mie ideea asta mi-a sunat a ceva
interesant. faptul ca un comportament de compasiune totala, al
iertarii depline, duce la un asemenea esec, total, mi s-a parut
ceva interesant. repet, ar fi excelent daca lumea, daca noi
toti am fi la nivelul la care se afla miskin, dar nu sintem.
pina cind vom ajunge acolo, daca vom ajunge vreodata, totusi,
ce vrea sa zica autorul prin acest esec total al binelui
reprezentat de miskin? care ar fi o lectie pe care am putea-o
invata din aceasta carte? care ar fi o idee pe care am putea-o
scoate din carte, fara sa fie o lamentatie?
stii tu vorba aia, ca drumul spre iad e pavat cu intentii
bune? totul e relativ in lumea asta, uneori chiar si
binele…poti fii absolut sigur ca faci o fapta buna insa se
poate demonstra ca prin acea fapta buna am produs mult mai mult
rau.
pe de alta parte nu consider ca e el de vina pentru nimic.
fiecare om este liber sa decida ce face cu viata lui, el n-a
pus pistolul la tampla nimanui obligandu-l sa faca intr-un fel
sau altul.
imi pare rau ca a trecut destul de mult timp de cand am
citit cartea si nu mai tin minte exact detaliile…tin minte
insa ca am luat o idee din acea carte, idee care mi-a folosit
mult mai apoi in viata. nu e bine sa pui prea mult suflet in
ajutorul pe care il acorzi celorlalti. o minte limpede cu cat
inlatura mai mult latura sentimentala cu atat poate gandi mai
obiectiv. un sfat dat in urma unei gandiri logice este mult mai
bun decat unul dat atunci cand esti dominat de sentimente.
Aglaia in mod sigur nu ar fi facut o alta alegere. Era
predispusa la auto-distrugere.
sunt intru totul de acord cu Victor.
unde invinge vreodata binele? de ce mai multe ori in filmele
americane si de cele mai putine ori in viata. in cartea idiotul
fiecare personaj alege(ca si noi)si diferenta dintre ei e
foarte mare.
Nastasia Filippovna este tipul de personaj care trebuie si se
simte obligata sa paraseasca luxul care nu i-a adus catusi de
putin cinste si sa evadeze intr-o lume la fel de mizera ca cea
care a gazduit-o atatia ani. Este o decizie pe care putini
dintre noi ar lua-o.
Nu consider ca as putea da vreodata eu note vis-a-vis de
operele lui Dostoievski.
te contrazic. filmele americane hranesc iluzii ca sa
primeasca bani. niciunul nu spune ce se intampla dupa ce cei
doi raman impreuna…ori exact acolo incepe viata.
parerea mea este ca scopul vietii noastre este exact asta:
sa invingem raul din noi. de-abia dupa ce reusim sa facem asta
suntem cu adevarat capabili sa dam sfaturi si celor care au
nevoie de ele.
cu ce m-ai contrazis? eu am zis ca in filmele americane invinge
intotdeauna binele. nu contest motivul pentru care sunt facute
si nu despre asta era vorba. care e treaba cu scopul vietii? nu
inteleg. explica-mi, te rog!
uita treaba cu filmele…am citit eu gresit ceea ce ai scris. 🙂
auci! nu-i nimic.
Un roman esential, ce nu trebuie sa lipseasca din nicio
biblioteca. Probabil o carte din topul cartilor pe care trebuie
sa le citesti in decursul vietii. Iar pentru cei ce nu au citit
inca aceasta carte, o mai pot gasi aici:
http://www.carti-online.com/idiotul-p-438.html
Sper sa fie utila informatia. Lectura placuta!
O carte destul de dificila de digerat. Citind-o am fost
impresionata de acuratetea descrierii personajelor si psihologia
lor. Totusi, cateva citate pe care le discut scurt in blogul meu
mi-au dat de gandit… http://coffee-
books.blogspot.com/2010/11/idiotul-de-dostoyevsky.html
Tu ce crezi?
eu ii dau 10+ pt ca imi place cum e scris
"idiotul" pe coperta
Este o latura a vietii pe care noi oamenii (cei mai multi)tindem sa nu o vedem.
Avem ceva, o valoare pe care nu stim cum trebuie sa o intelegem. aici vreau sa
mentionez un punct de vedere f. important pt. mine;observ ca numai cand se
pierde un lucru de valoare noi oameni observam ca de fapt este valoros.Ex. –
viata este un dar ce se ofera…ni se da si ni se ia -de cineva…însa inainte de a fi
luat acest dar -viata, observám lucruri importante ce pute-am sa le facem si nu
le-am facut.Atunci am dorii sa mai traim sa putem face tot ce este
important!Dar nu ne intreaba nimeni daca vrem sau nu sa ni se ofere sansa
aceasta -aici decide altcineva. Insa unii primesc sansa aceasta -si o pretuiesc
ca pe viata lor!
Eu cred ca acest secret este dezvâluit de -Dostoievski el vrea ca aceasta lumina
sa apara si pt. noi.Eu cred ca s-a inspirat din Biblie,Faptele Apostolilor 26:17,
18 si 20…si sâ facâ fapte vrednice de pocâinta lor.
astept comentarii-e-mail dani.adriana@yahoo.com
o carte superba
O carte care ne pune pe gânduri.Prințul,întruchiparea lui
Iisus,se zbate în acea societate tarată pentru a face bine și
în cea mai mare parte eșuează,e neînțeles, mai degrabă
compătimit decât sincer simpatizat. Dacă Iisus ar veni pe
pământ, ar ajunge el oare în final la balamuc, asemenea
Prințului? Sau ar fi ars până la urmă pe rug, așa cum sugerează
Dostoievski în capitolul Marele Inchizitor (Frații Karamazov)?