Lectie de religia mea

   relatia mea cu Dumnezeu este una unica. atat de unica incat ceea ce urmeaza
sa spun s-ar putea sa nu fie crezut, prin urmare vreau sa garantez ca este
adevarat. :))
   nu am niciun fel de indoiala ca Dumnezeu exista, ca este un tip de gasca si
ca are un foarte dezvoltat simt al umorului. prin urmare relatia mea cu el nu
are cum sa fie una ca de la sclav la stapan asa cum vad ca se poarta prin lumea
asta ci una de la un tip care nu stie mare lucru la unul care le stie si le
poate face pe toate.
   aspectele pozitive ale existentei divinitatii sunt alea ca intotdeauna mi-au
fost indeplinite dorintele. uneori un pic sadic dar nu am de ce sa ma plang. de
fiecare data cand mi-am dorit ceva s-a indeplinit, uneori dupa un timp mai
scurt, alteori dupa un timp mai lung (in functie de complexitatea dorintei),
uneori asa cum mi-am dorit, alteori intr-un mod cu totul sadic si neasteptat
(ceea ce m-a facut ca o perioada destul de lunga sa nu-mi mai doresc nimic de
teama a ceea ce o sa primesc).
   aspectele mai putin dragute apar atunci cand incep sa uit de existenta lui.
ca Dumnezeu nu e genul de tip care atunci cand nu-l bagi in seama isi ia
bagajele si pleaca, este genul care atunci cand il ignori vine si-ti da una
peste ceafa ca sa-ti aduci aminte de el. la inceput ti-o da amical dar nu e bine
sa insisti in a-l ignora.
   am observat de asemenea ca e un tip destul de gelos si nu-i place sa tii mai
mult la lucruri decat la el. am dedus asta din faptul ca de cate ori ajung sa
fiu atasat prea mult de ceva, acel obiect (sau relatie) se strica misterios. sau
ca atunci cand toate sunt minunate in viata deodata incep sa mearga prost.
   am un exemplu concret in seara asta. ma uitam la desene Disney (am gasit un
torent cu toate desenele Disney si de trei zile atunci cand imi fac timp la ele
ma uit) cand s-a blocat calculatorul. primul gand a fost o injuratura destul de
lunga dupa care mi-am adus aminte ca Ubuntu nu se blocheaza. asa ca am resetat
calculatorul…numai ca n-a mai vrut sa porneasca. dadea genul ala de eroare
care iti spune ca trebuie sa-ti reinstalezi sistemul de operare daca vrei sa il
mai vezi mergand. realizand ca situatia pute maxim am apelat la genul meu de
rugaciune, care functioneaza de suficient de multe ori incat sa merite incercat:
"hai ma Doamne, fa si mie calculatorul ca imi pare rau ca am uitat de tine" am
mai apasat o data butonul si a mers calculatorul ca si cum nimic nu s-ar fi
intamplat.
   nu vreau sa te fac sa crezi ca treaba ar merge si in cazul tau. la urma urmei
eu am o relatie cu totul speciala cu Dumnezeu si stiu ca n-o sa ma trimita la
dracu’ pentru ca fara mine s-ar plictisi teribil in rai cu toti preacuviosii aia.