De când tot ocolesc să scriu despre ea, acum m-am găsit când aveam altele în gând. Cum se mai întâmplă să fac lucruri ,,luată pe sus” ca să nu zic împinsă de la spate că sună pueril, am zis să scap și de aceste frici care oricum nu se termină nici în număr nici în infinitatea de trăiri în care se ascund. Nu voi detalia prea multe aspecte personale pentru că sigur fiecare le are pe ale lui, fiecare și le prioritizează altfel și fiecare le înțelege pe ale altora prin prizma trăirii lui astfel încât poți avea surpriza să fii compătimit când nu este cazul și să ți se bagatelizeze niște trăiri care pe tine aproape că te-au pus la pământ.

Bineînțeles că iar voi aminti despre tabelul cu coloana roșie pe care îl și pun aici și iar am avut o surpriză mai mare decât mine când am văzut în carte (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor) ,,trei” rânduri care vorbeau despre frici. Nu mai caut în alte materiale dat fiind că ar fi cam ultimul lucru despre care să vreau să vorbesc. Știu că nimic nu este întâmplător, că nimic nu trăiești degeaba, că poți să înveți să te eliberezi de ele din momentul în care afli că se poate, la fel cum știu că atunci când vin din spatele tău, din spatele strămoșilor și al celor care au trăit în regiunile în care te-ai născut sau locuiești, nu te anunță! Celor care spun că din voință scapi ușor de ele și cu gândire logică, nu le doresc să afle sau să înțeleagă și altceva.

De ce am pus și acum tabelul? Pentru că pe la începuturile citirilor mele despre gândire și simțire am aflat de la Lazarev că aceste trări pot fi catalogate, fără graniță concretă, în două mari categorii: Iubirea și Frica. Este oarecum o catalogare făcută doar pentru a ajuta la aflarea unor aspecte legate de sănătate și fericire pentru că se zice că toată Creația este din Iubire. Este posibil mie să-mi lipsească informații sau chiar trăirile din coloana Iubire să fie mai puține. Nu m-am omorât căutând dar dacă încerci să dai o căutare după cauzele sprirituale ale bolilor, vei observa că cele câteva rânduri pe care le-am trecut eu în tabel în coloana roșie sunt chiar puține. Și acum gândind puțin în termeni de unde și vibrații, care nu-s niciodată delimitate, pe măsură ce omul a pierdut din vedere că este una cu Dumnezeu adică cu tot ceea ce este și a început să se teamă, aceste trăiri sunt și mai multe și iau acum o infinitate de forme pentru că și conjuncturile și mai ales dezvoltatea omului și a tehnologiilor sunt altele.  

,,Frica este o teamă, o spaimă pe care o simt față de un pericol real sau imaginar.” Ca și greutățile, spunea o zicere, care pot fi depășite față de cele imaginare ce par de neînvins, și fricile reale ar fi mai puține dacă nu ar fi multe presupunerile, așteptările negative ce au în spate lucruri rele, logica fabricată gen ,,nu are de unde să fie mai bine” și alte fabrici de frici care de acum devin imaginare. Necunoscând Legea ecoului o astfel de gândire nu face altceva decât să fabrice pe lângă frici și boli și necazuri. Nu-i ușor după o viață în care ai analizat realitatea din jur, și din prea mult perfecționism și profesionalism doar punctele slabe, să schimbi acum și să analizezi doar părțile și  punctele bune cu gândul la Puterea trăirilor tale de a-ți aduce evenimente și sănătate pentru care să le retrăiești pe cele admirate adică pe cele bune.

Când apare frica inima o ia razna, bate foarte tare, devin tensionat. Zice că frica apare când mă simt neliniștit, nesigur pe mine, descurajat și sunt emotiv. Nu știu dacă așa apare caz în care poate ți-ar fi mai ușor s-o denumești, s-o identifici. Neliniștile, neîncrederea în sine și emotivitatea le trăiești, te adâncești în ele fără să poți, de cele mai multe ori, să-ți identifici o cauză care aici ar fi o frică. Toate aceste trăiri, și multe altele din coloana roșie, întră în categoria fricilor care se pare că se localizează după trăiri intense și timp îndelungat, cel mai adesea în rinichi. Ca o altă putere a ecoului și aici se zice că atunci când îți este frică de o boală ai toate șansele să o faci. Ce se înțelege mai puțin este că emisiile nu au cuvinte, au doar vibrații și atunci când emiți o vibrație a fricii, în afară de o boală, mai vin și alte evenimente care să te facă să retrăiești vibrațiile fricii. Și tot o rezultantă a ecoului fricilor este și hărțuirea. Acei nemernici sunt atrași pentru că în vieți anterioare, strămoșii tăi, sufletul venit aici pe pământ în tine, realitatea ta înconjurătoare, toate te-au făcut să te ferești de ceva sau de cineva. Universul s-a structurat de așa natură ca tu să te ferești în continuare adică te-a procopsit cu hărțuitorii. Între toate fricile și fererile astea dacă emiți suficiente vibrații înalte de credință în bine, în Dumnezeu și în toată Creația Lui, îți vor ajunge în față oameni, cursuri, materiale care te vor învăța cum se scapă de frici și de toate care nu sunt folositoare omului. Cei care hărțuiesc însă vor aștepa și tot aștepta lucurile pentru care sunt frustrați, care le vor și pentru care viața nu le va răspunde ,,ia d-aci” la dorințele lor de genul ,,vreau”.

Foarte corect spune aici că ,,nu oamenii sau situațiile” ne controlează viața, ci cele pe care de multe ori nu le conștientizăm printre care și frici.

Între fricile fundamentale, că Dumnezeu nu ne-a lăsat pe pământ cu lista la cap dar se fac catalogări pentru mai ușoara înțelegere, se află: frica de moarte, frica de boli, frica de sărăcie, frica de a pierde iubirea unei ființe dragi, frica de bătrânețe, frica de critici. Se mai vorbește de critici constructive, până să văd dacă îmi este frică de critici sigur nu-mi plac nici dacă sunt constructive nici dacă nu sunt. Ca să nu-L mânii pe Dumnezeu nu știu cât m-au încurcat dar nu le țin minte atât de mult pe critici.

O doanmă tare deșteaptă zicea ceva de genul: dacă nu este nimeni care să te amenințe cu un cuțit, nimeni care să sară la bătaie sau de care să te ferești fizic, atunci nu ai de ce să te temi pentru ce va fi mâine pentru că nu ești sigur tu de ziua de mâine. I-am dat dreptate, m-a și amuzat puțin dar… amintind de ecou și de cele care pot veni și neanunțate din alte planuri poți avea surprise de la reacțiile tale chiar învățat fiind să-ți gestionezi trăirile.

Aici zice că ,,faptul de a-mi fi frică arată că mi-am abandonat forța interioară”. Prima oară când am auzit de ceva legat de simțiri și trăiri am auzit că unde este frică nu este Credință. Atunci știam că eu Cred și am intuit ulterior că trebuie susținută continuu Credința pentru a scăpa de frici. Cred că acea susținere pe care am intuit-o mi-a adus în față cărțile lui Lazarev. Nu știu cum să-ți abandonezi ceva ce nu ai idee că există (forța interioară) dar faptul că Dumnezeu este Tot deci este și în om, asta îți sau ar trebui să-ți dea putere, să te facă conștient de puterea pe care trebuie s-o crești ca să scapi și de frici.                     

Când trăirile astea grele se adâncesc apare dezechilibru și nesiguranța și neîncrederea în sine, încep să mă preocup mai mult de ce vor și ce zic alții decât de drumul meu, de ce vreau eu, de ceea ce am eu nevoie și cum vreau eu să fiu. Probabil așa apar, atrași de persoanele de genul acesta, și cei care urmează să manipuleze, să domine, să urmărească, pentru ca persoanele să retrăiască cele emise.

Ca recomandare, ușor de zis dar imposibil de făcut (nu știu dacă cineva mă poate contrazice) să-mi înlocuiesc frica cu încrederea. Exprimarea asta am auzit-o doar în tehnica Theta Healing și este corectă și este posibil a se înlocui dar în timp, cu muncă de schimbare în fiecare secundă a sistemelor vechi de gândire fără scuza de a merge din inerție sau a mult prea multor preocupări.

,,Am deplină putere asupra vieții mele.” Fără cunoașterea Dumnezeului din tine nu cred că poți gândi măcar la o asemenea afirmație chiar dacă îți dorești să fie adevărat cu tot sufletul tău. Nu poți pretinde că îmi zic și mă încurajez cu aceste cuvinte și gata, m-am scos, am scăpat de frici. Vorbind de tehnici de inserare a acestor crezuri, care se bazează pe deja demonstratele vizualizări, așa se pot rezolva multe.

,,Cer tot timpul să fiu protejat și îndrumat în acțiunile mele sau în vorbele mele, pentru binele tuturor.” O consider ca pe o rugăciune numai că de mai mult timp se știe că o rugăciune nu o faci la modul cerere pentru că ecoul îți va aduce evenimente și boli după care să ceri mai mult și mai intens. Atunci, după mulțumiri lui Dumnezeu pentru cele multe pe care le ai, îi spui: ,,Tu acum mă protejezi și mă îndrumi în tot ce fac (eventual detaliezi ce faci).”

Am vaga senzație că voi mai scrie despre aceste trăiri care, până să ne amintească drumul în bălării apucat, ne dă mari bătăi de cap.

Până data viitoare: Lumină în suflet!

There are no comments, click here be the first one!

Nu intenționez să scriu pe aici de palpitații, noduri în gât sau fluturi în stomac, toate datorate inimii, pentru că și dacă se știe în general ce-s alea fiecare le simte pe pielea lui în conjuncturile fiecăruia iar pentru cei care nu au idee de ce-s alea nu are rost să le explic eu că în viață sunt și alte trăiri în afară de a vrea să faci rău, să te răzbuni, să aștepți beneficii sau să aștepți pentru a trăda. Deci acest articol nu este pentru ,,coincidențe”.

Pe vremea când îl citeam pe Lazarev, căruia îi mulțumesc pentru multele semne de întrebare pe care mi le-am pus dar pentru care am căutat și primit răspuns, mi s-a solicitat unul dintre volume care avea ca subtitlu ,,Iubirea”. Cine a citit ceva scris de el știe că nici pe departe nu este despre sentimentele romantice dintre un el și o ea. Dezumflată persoana, deși se dăduse rotundă că a citit păreri despre scrierile lui, mi-a înmânat volumul într-un timp în care nici prefața nu prea ar fi avut timp s-o citească. Am făcut ocolul ăsta pentru cineva care se așteaptă de la acest articol la soluții sau rezolvări medicale, ceea ce nu este cazul eu neputând da soluții nici pentru mașini în care scricat este sistemul mecanic și asta doar pentru că nu vreau, sau se așteaptă la ceva secrete legate de inimi doborâte, fisurate sau ranchinoase, pentru că, aici cel puțin, nu va fi cazul.

Intrând în capitolul cu același titlu cu al articolului meu din cartea ,,prietenului” meu (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor) mi se spune să citesc și despre sânge. Cum știu că sângele duce în spate bucuria vieții mi-am adus aminte de niște situații în care bucuria a fost atât de mare că mi-aș fi dorit toată viața să fi rămas în situațiile, două la număr, alea. Este vorba de cele două sarcini ale mele. La momentul respectiv am știut doar că în cazul unui leșin este vorba de așa zisele pierderi de calciu și nu mi se pare că nu poate fi adevărat. Acum până să intru să citesc despre sânge am căutat să văd și dacă sunt însemnări legate de leșin. Am găsit, rămâne să mai caut să văd câte mi se potrivesc cu cele pe care le-am trăit.

Leșinul este o pierdere a cunoștinței de durată mai mică sau mai mare care ajută la ,,fuga de realitate”. Dacă este adevărat, și eu cred că este, cum m-am văzut într-o altă viață, doar așa mi-aș putea explica această fugă ca fiind adevărată. Înseamnă o stare de oboseală, rezistență scăzută asta însemnând că se adaugă stări de frică, descurajare, neputință. De aici teama de a nu reuși este maximă. Recomandarea este de a lăsa în urmă trăirile astea și să cred și să am încredere că se vor întâmpla lucruri bune în viața mea. Și nivelul calciului scăzut și trăirile astea înseamnă tot sentimentul de nesusținere din parte vieții și a tuturor.

Sigur că acest leșin nu te anunță când vine dar o educație (nu-mi place cuvântul), nu, o atmosferă în familie din care să rezulte puterea lui Dumnezeu și cât este de mare și că acesta se află în fiecare om ar însufleți și ar da mai multă încredere în sine și celui mai mare fricos. Eu nu am știut toate acestea, am știut doar că mama și soacra mea au adus pe lume minuni sănătoase și nu li s-a întâmplat nimic rău, deci eu trebuia să fiu foarte bine pentru ca și puii mei să fie la fel. Nu știu de câtă putere este în stare o femeie dar o mama chiar devine leoaică atunci când este vorba de puii ei.       

Acum să merg la bucuria din sânge. De ce scriu și despre sânge? Inima nu ar mai avea ce face dacă nu ar pompa sânge, nu? Sau cel puțin eu așa știu.

 Sângele se pare că este combustibilul nostru iar pentru a-și face treaba bine ar trebui să fie și liber. Dacă acesta mai are și corpuri străine cărora li se mai zice și impurități, el dă de furcă întregului organism inclusiv inimii. El poartă energia necesară iar când circulația nu-i tocmai bună nu numai bucuria este blocată dar iubirea este blocată asta însemnând blocarea sentimentelor adică neexprimarea lor. De aici recomandarea este de a lăsa sângele să curgă deci bucuria și iubirea și se pare și ideile noi, benefice cred.

O concluzie a mea, zic eu, ar fi că într-o situație mai mult decât neplăcută când bucuria pare că se sfârșește poate fi încărcat sângele până la blocaje astfel poate interveni și leșinul. O reevaluare a vieții, a posibilităților, a înțelegerii numărului infinit de situații minunate care pot veni și mai ales a omului minunat care ești pentru că Dumnezeu este în tine, nu numai că înlătură definitiv orice posibilitate de apariție a leșinului dar dă posibilitate organismului să se vindece de orice suferință și mai ales dă posibilitatea de evoluție minunată.

Inima este legată de chakra numărul patru. Așa zice în carte, dacă nu zicea el ziceam eu pentru că d-astea am mai auzit și știu că-i musai să fie reglate. ,,Simbolizează casa și reprezintă iubirea (emoțiile, capacitatea mea de a iubi), bucuria, vitalitatea și siguranța.” Poate că legat de siguranță el mai zice că se împarte în două adică dreapta reprezintă tatăl și stânga reprezintă mama. Dacă s-ar ști din vreme că omul își trăiește propriile stări trăite anterior, în vieți anterioare, în geografii anterioare poate că părinții care nu-s tocmai ce-și doresc copii ar fi mai puțin judecați și inimile copiilor ar avea mai puțin de suferit. Sângele fiind bucuria și energia vieții, inima pompează energie pentru fericire, echilibru, bucurie și pentru liniștea interioară. Recunoașterea acelei stări de iubire pentru cât mai multe din jurul nostru duce la o circulație mult îmbunătățită ca și la un organism în armonie cu starea lui naturală pentru care a fost făcut de Dumnezeu. Sentimentul că nu sunt iubit, că nu primesc iubire, nu este altceva decât ecoul care îți aduce pe ,,nu te iubesc X”, X fiind tu pentru că neiubindu-te asta înseamnă! Degeaba găsești vinovați chiar dacă zici de soartă sau voia Domnului, singurul vinovat ești tu care ,,strigi” în viața ta altceva decât îți dorești. Nefiind iubire la inimă aceasta poate intra în suferință fizică de data asta chiar dacă dintr-o cauză nepământeană. Mai poate să fi intervenit și un sentiment de culpabilitate care poate fi resimțit ca un adevărat motiv pentru care nu merit să fiu iubit și asta la fel de rău face ca neiubirea de sine.

Recomandările sunt legate de atenția dată iubirii. Iubirea se înțelege greșit de foarte multe ori. Iubirea nu este numai sentimentul de posesiune dintre un el și o ea ,,vreau să fie al meu”, aia nici nu poate fi numită iubire, este o obsesie bolnăvicioasă care poate duce la boală. Dacă vorbim de iubire aceasta poate fi (nu dau eu definiții și nici nu caut) înțeleasă ca o iubire față de tot ce a creat Dumnezeu cu El cu Tot. Iubind și Legile pe care le-a dat, putem astfel să înțelegem și acele ,,lungimi de undă” care ne pot unii dar și pe cele pentru care nu se poate vorbi niciodată de ,,doi”. O astfel de înțelegere te scutește de dezamăgiri, de critici, judecăți și mai ales de ,,nu pot să iert”. Nu ai ce ierta dacă înțelegi că răul care ți s-a făcut a fost atras de tine. Nici nu mai ai pe cine să te superi și în primul rând pe tine nu ai de ce să te superi și nici să nu poți să te ierți. Nu întorci obrazul celălalt, părerea mea, dar poți să alegi unde să rămâi.

Zice aici că ritmul cardiac variază când sunt dezechilibrat, tulburat sau sensibil la emoțiile mele. Îmi amintesc o situație când, s-a mai repetat de atunci, am rugat să mi se facă o analiză la un aparat pentru că îmi simțeam inima ,,în altă parte” (nu dau detalii dar m-am speriat rău) și de necrezut mi-au arătat hârtia pe care era desenat totul în ordine. Și iar se recomandă iertarea de sine adică ce am scris eu mai sus cu câteva rânduri, cu grijile este mai mult de  muncă dar cumva cauzele fiind găsite vor veni unul câte unul și materialele, înscrisurile care să ne lămurească cum să facem.

Aritmia cardiacă zice că este o tulburare de ritm cardiac. Până să văd ce-i scris și sigur nu voi găsi, palpitații (nu știu dacă intră la categoria asta de afecțiune) mie îmi dă, în afară de cauze nefizice adică lungimi de undă, o masă la care am mâncat niște combinații de alimente care, probabil, dau mulți acizi sau toxine sau zi cum vrei. Le-am identificat, nu sunt recomandate nici de specialiști dar îți urcă inima în gât în câteva secunde după ce ai mâncat.

Dacă inima reprezintă iubirea, palpitațiile zice că este un semnal de alarmă, un strigăt de ajutor în legătură cu iubirea. Ca să fiu nițel nașpa, o să încerc să nu mai ,,iubesc” combinațiile care îmi dau palpitații ha! Frica de a pierde sau de a nu primi iubirea, nevoia de control și mai multe lucruri în același timp (persoane, muncă, hobby) pe care nu știu să le prioritizez, toate pot da palpitații.

Posibil trebuie să fac ceva ce nu-mi este la inimă, nu mă iubesc și trăiesc în ritmul care mi se cere, decizii importante mă panichează, iar ajung la palpitații.

Tahicardia, contracția rapidă cu bătăi accelerate apare la eforturi sau emoții puternice.

Recomandările sunt de acceptare a armoniei în viață la toate nivelurile.

Bineînțeles că sunt multe afecțiuni cu multe recomandări, am creionat câteva, n-am găsit nodul în gât dar o să-l mai caut.

La chakra numărul patru, a inimii am găsit scris ca și convingere negativă care dereglează mersul sănătos al inimii: dragostea nu aduce decât suferință și durere. Nu merit să fiu iubit. Convingerea potrivită ar fi: dragostea este puterea supremă pe pământ, toți merită să fie iubiți inclusiv eu.

Exceptând cuvintele traduse corect sau nu, ideea este că Iubirea în sensul Dumnezeului care include tot și a faptului că toți o merităm este sănătatea (în corp) și fericirea (evenimentele din viață) pentru care am fost făcuți și aduși pe lume. Astea sunt de la mine citire.    

Până data viitoare: Lumină în suflet!

There are no comments, click here be the first one!

Știam că unghiile au ceva legătură cu detaliile. Nu eram prea sigură ce însemna detalii sau nu voiam să cred că mărunțișurile vieții, lucruri de o mai mică însemnătate sau lucruri de care te împiedici când nu ai probleme pot face ravagii când este vorba de unghii sau de orice altceva din organism. Am început articolul ieri, scriu acum sper să-l și termin pentru că descop că nu sunt mai puțin importante chiar dacă uneori ne gândim la ele doar ca la o manechiură, o ojă colorată, eventual ceva fițe care sunt acum la modă.

Unghiile, în afară de faptul că este un țesut dur am aflat că este ,,energia cea mai profundă și spirituală, forța interioară. Prin unghii îmi pot crea viața” (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor). Sinceră să fiu doar imagini prin care aș râcâi în pământ îmi vin în minte dar se pare că nu știu multe. Că sunt o protecție pot să-mi imaginez dar că reprezintă forța care mă susține nu pot decât să fac asociere cu o perioadă, începând cu care unghiile mele au de suferit, în care susținere mi se părea un cuvânt pe care numai, și așa a fost, Dumnezeu îl poate folosi. Unghiile mai indică flexibilitatea la schimbări, dificultatea poziționării față de unele evenimente sau persoane. Și totuși în carte folosește cuvântul detalii. Când aceste detalii devin importante în viață, unghiile pot deveni punctul central al atenției și aici vorbim de grija permanentă pentru curățarea și lăcuirea lor. Inițial este un lucru frumos care crează atmosfere plăcute dar se pare că arată că vreau să ascund ceva din mine care mi se pare urât. O inflamație la unghii arată o agățare de ceva pentru că mă consider lipsit de putere și așa devin vulnerabil.  

Unghiile îngroșate zice că amintesc de carapacea broaștelor țestoase ceea ce ar însemna o protecție necesară dar dublată de sentimentul că trăiesc într-o închisoare pe care se pare mi-am făurit-o pentru a mă izola de exterior dar și de agresivitatea mea chiar față de mine.

Pete albe pe unghii arată un eveniment bulversant. Punând la socoteală fricile, lipsa curajului și mai ales a tupeului, când acestea sunt la ordinea zilei, mai greu de pus degetul pe evenimentul cu pricina.

Unghiile rupte arată spre sentimentul trait de un prizonier, poate și îngropat având în vedere normele societății, profesionalismul ajuns la modă și pe drept dorit de atins, neîncrederii în sine și în capacitățile dobândite de a rezolva situații ce par fără ieșire… am scris puține trăiri față de câte sunt care te pot lăsa cu unghiile franjuri.

Unghii care se exfoliază sunt un semn al unui conflict. Vreau să merg în două direcții, una pe care apuc dar care îmi face rău și una pe care se pare doar o visez pentru că reguli, curaj, norme, îndoieli atârnă mult mai greu. Și ca și mine și unghiile se simt rupte în bucăți.

Recomandările poate utile mai greu de înțeles. Îmblânzirea forței interioare și renunțarea la a rezista vieții cu încrederea în capacitățile sinelui. Am auzit că sunt multe soluții apărute în farmacii poate și foarte eficiente dar cred că la fel de util este și descoperirea trăirilor care au dus la deteriorarea unghiilor.

Unghiile încarnate vorbesc despre culpabilitate sau neacceptarea unei situații noi. Neacceptarea iar aduce în discuție conflictul dintre mental și emotional, una trebuie să fac și mereu vreau altceva sau altfel. Cum cele mai dese cazuri sunt la picioare, cum acestea înaintează, unghia încarnată înseamnă frica față de viitor, presiunea pe care o percep legată de putința mea de a trăi acest viitor. Se pot așeza aici și unele regrete față de unele decizii luate. Dorința de a reuși în viață dar nu mă consider capabil duc la întoarcerea unghiilor către interior.

Recomandarea este de rezolvare a conflictului mental, emotional în sensul în care trebuie descoperite forțele interioare adică încrederea în sine și mersul înainte.

Unghiile casante vorbesc despre cum îmi folosesc energia. Unghii moi arată slăbiciunea mea forța cu care merg în viață, arată că altții decid pentru mine, stau mai la umbră fără să-mi pun la treabă forțele mele. Mă simt neputincios și fragil, emoțiile mele mă copleșesc.

Recomandarea este de a-mi lua viața în mâini, de a-mi descoperi forța pe care o am și ce pot face cu ea, și iar stima și încrederea în sine și în capacitărțile dobândite.

Poate că folosirea ,,colților” și mai puțin menajarea celor care ,,și-au aranjat” viața, nu mai au ce face și se uită la a altora (vezi ,,cincidențele”) și mai des sfâșierea lor o să ne ajute și pe noi ,,proștii” să ne salvăm unghiuțele.

Rosul unghiilor indică o nervozitatea care roade energia, o nesiguranță mare, neîncredere în capacitățile proprii. Emoțiile rămân neexprimate, parte din mine nu-mi este pe plac, mă opresc din a vorbi, toate duc la o mai slabă autonomie.  

Soluția ar fi exprimarea emoțiilor și găsirea siguranței și încrederii în sine.

Unghiile îngălbenite denotă o fragilitate a sistemului de apărare, greutate în a face față evenimentelor vieții, viața devenind ternă.

Recomandarea este găsirea sau regăsirea a ceva din interior care să aducă pasiune în viață și dezvoltarea energiei interioare.

Aproape peste tot lipsește sentimentul Dumnezeului din om care înseamnă putere, încredere în sine, capabilitate, curaj, lipsa regretelor și o infinită pasiune și dorință de viață. Cu încetul acestea vor putea fi înțelese și simțite pentru că altfel orice medicament, compresă, baie binefăcătoare pentru unghii nu face altceva decât să mute trăirile lipsă către o altă zonă a corpului sau către un eveniment nedorit de viață. Vibrațiile înalte au mereu câștig de cauză și astfel ne protejăm și urmașii.

Până data viitoare: Lumină în suflet!

There are no comments, click here be the first one!

Ego – sau dacă nu ai ce face încearcă să găsești o definiție pe net. În căutările mele, ale căror rezultate mi-ai pus urechile pe bigudiuri, mă întrebam ce mi-a venit cu acest cuvânt pe care eu îl folosesc extrem de puțin, poate dor când imit pe cineva în râs, spre deloc. Am zis în râs pentru că eu am o definiție a acestui cuvânt de așa natură că nu m-aș apuca niciodată să vorbesc serios despre el. Dar am găsit că am dat de el în cartea ,,prietenului” meu (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor) în timp ce căutând despre unghii, gelozie și panică, m-am oprit la Alergie. Cred că am început să caut de la sfârșitul alfabetului așa încât am ajuns la litera A. Deci ca să înțeleg ce a vrut omul să scrie la Alergie trebuia să înțeleg și ce înțelege el prin Ego. N-am înțeles și voi lăsa câteva scrieri referitoare la el între ghilimele.

,,Cuvântul ego înseamnă „eu” sau propria persoană. În psihologie, el este partea din minte care face legătura între dorințele noastre și lumea reală, având grijă de siguranța și identitatea noastră. Eul sau sinele conștient. Măsura în care un om se gândește la propria persoană. Ajută omul să se adapteze la mediu și să-și controleze pornirile. Un ego mare înseamnă mândrie sau o stimă de sine exagerată. Ne apără de frici și de pericolele aduse de ceilalți oameni. De-a lungul mileniilor, ego-ul a fost o parte pe care ne-am dezvoltat-o și care ne-a ajutat extraordinar. La început, pentru a supraviețui, apoi pentru a obține… ceea ce ne doream, apoi pentru a cunoaște și explora. Cât timp ego-ul se manifesta cu „parul” și „superparul”, limitele distrugerilor pe care le putea face în scopul protejării sau impunerii propriilor interese erau destul de restrânse. Ego-ul însă are și aspecte pozitive, atunci când stimulează obținerea de rezultate, progresul economic sau acumulările materiale. Ego-ul este format din toate poveștile care ne trec prin minte și cu care ne identificăm. Dar ego-ul este nimic mai mult decât un ansamblu de obiceiuri de gândire, adânc înrădăcinate. Ego-ul este „îngâmfat din naştere”. Ego-ul este doar o sumă de păreri subiective, de programe, furnizate de minte şi amplificate masiv prin emoţii şi sentimente. Nu trăieşte experienţa lumii, ci doar părerea despre ea.”

Cred că aia cu părerea despre lume mi se pare mai aproape de ce cred eu. Adică ego-ul meu ar fi cam ce știu eu, ce știu că simt, ce cred și cam ce cunosc… mă mai gândesc dacă îmi completez definiția.

De când am aflat de cauzele bolilor și afecțiunilor care sunt cu totul altele decât cele fizice exterioare nouă, am auzit și despre aceste alergii despre care în copilărie, când schimbam scutecele la dinozauri – cum spunea fostul meu coleg de serviciu, nu cred că am auzit prea mult. În orice caz alergiile erau legate, în materialele găsite, de pretenții. Pretențiile le poți avea de la oameni, referitor la un anumit comportament, le poți avea de la tine posibil pentru că ți s-au inoculat sau ți le-ai dezvoltat tu. Pretențiile pe care le ai în legătură cu lumea, prietenii, familia, colegii, partenerul de viață, pot fi dintre cele mai pertinente dacă sunt plecate direct din nivelul tău de înțelegere a normelor morale, a legilor, tradițiilor și chiar a principiilor tale unele proprii unele împrumutate. Evoluția omenirii din ultimele secole și ultimele tehnologii în toate domeniile dau de multe ori naștere acestor pretenții. Numai că toate cele amintite plasează omul ca fiind doar cât se vede. Se consideră o păpușă vie care are îndatoriri și proprietăți care nu este în legătură cu Universul, cu Dumnezeu nici atât. Nu se cunoaște că eu dacă judec azi pe unul care minte, mâine voi judeca pe mai mulți care vor minți și mai mult și mai bine iar teama, greața, uneori tendința excesivă de protecție mă fac să transmit corpului meu că sunt în pericol și am aflat că el așa se apără. Mai în glumă mai în serios se spune că ,,am alergie la domnul X”. Îl consider demn de a mă feri de el pentru că l-am judecat, m-am ferit de el și tocmai aceste trăiri îmi aduc situații pentru a le retrăi. Pretențiile referitoare la domnul X sunt legate de comportamentul lui, de interacțiunea cu el, de nivelul lui de conștiință, de valoarea lui, de orice. Sunt îndreptățite, numai că Dumnezeul din el nu poate fi judecat, poate fi ocolit dar nu judecat pentru că judecata îți aduce alte situații în care să judeci iar și mai nou în care corpul să te protejeze cu așa numitele reacții la alergeni. Alergenii ăștia chiar dacă uneori sunt materiale fără suflet ca alunele sau nu știu ce fruct, sunt formați din celule, celulele din atomi, atomii sunt formați din particule care sunt purtate de câmpul susținător care vibrează în acord și rezonează cu ce ai emis tu. Tu ai făcut ca aceștia să intre în aria ta de viață. Între alergenii care îți arată că te protejează și tine este un câmp care este în Univers și în tine, care leagă tot, nu este ego pentru că în definițiile de mai sus ego este doar cât ești tu în oglindă.

O chestiune care cred că s-a pierdut din vedere este faptul că eu crezând că ceva îmi va face rău, îmi va face. O dată încetățenită această definiție a alergenilor devine crez pentru toți cei care vor deveni alergici, aceștia crezând că alergenii chiar există pentru ei. Și este foarte convenabil, așa cum se întâmplă cu multe afecțiuni să dai vina pe alergeni care, ce să vezi, sunt de un milion de tipuri și unii nici nu se cunosc.

În carte scrie că Alergia este ,,mijlocul prin care corpul semnalează că trăiesc o stare de agresivitate și de ostilitate față de o persoană (domnul X) sau de o situație”. Aici spune că există un pericol deci o situație de nesiguranță. Am scris de faptul că un câine de care te ferești încearcă să te muște pentru că la biocâmpul lui teama ta se traduce prin faptul că-i dorești moartea. Aici agresivitatea și ostilitatea și teama de pericol se întorc posibil sub formă de lacrimi, neputința de a respira, curgerea nasului, ca o eliberare a emoțiilor emise de agresivitate, teamă, pericol.

Persoana sau situația care generează așa fiind de nesuportat se consideră inamic care nu-mi dă libertatea de a fi sau a face ceva. Normal că mă afectează, mă simt și amenințat dar dacă încep să analizez logic (adică numai cu ego) și văd că nu ar fi așa de rău, mă fac să renunț a mă separa de persoana sau de situația respectivă, caz în care trăirile rămânând vor face corpul să mă ferească de pericol și vor apărea semnele alergiei. Pot mări puțin distanța dar alegerile vor avea de suferit, locul cuvenit tot nu-l găsesc și mai dau nițel din coate în dorința de a fi puțin observată dar faptul că nu am luat o decizie radicală face ca acel conflict între mine și persoana sau situația să rămână iar alergia să-și facă de cap în continuare.

O Alergie, indiferent la ce se manifestă, indică o doză de toxicitate în organism. Gradul ridicat de toxicitatea se datorează celor din coloana roșie din tabel referitor la alimentație și la trăirile aferente friciilor iar din piramidă sunt trăirile de la baza piramidei. Într-o carte care dezbătea tema alimentației naturiste era scris că diabeticul este cel mai acidifiat pacient. Cred că scriitorul a trăit până să înflorească buchetul de alergii. Mi-au trecut pe la urechi sfaturi legate de alimentația celor care vor să se păstreze în formă, o înclinație de felicitat, care notau proteine dar din cele procesate adică gătite. Toată carnea plină de proteine rămâne fără enzime (partea vie din hrană) când este supusă temperaturilor înalte, devine balast (gunoi) pentru organism care se luptă cu el consumând inutil multă energie. Faptul că la unii ține acest regim și la unii nu ține este strict legat de crezurile, emoțiile, trăirile individului.

Toate cele afectate de alergeni apar datorită trăirilor: nu-mi miroase ceva bine și vreau să evit dar nu sunt sigur, așa apare răceala (de fapt apare de la indecizie nu de la situația urât mirositoare), fac sinuzită înseamnă că mă simt prizonier, am un conflict cu persoana de sex opus dar astea sunt cauzele pentru sinuzită deja. Dacă mă tem să mă exprim apare tusea, nu pot să vorbesc sau îmi este frică să vorbesc, tot indecizia de a face o alegere radicală este.

Alergia la un aliment vorbește de lipsa de încredere în viață, revenirea la monotonie și de aici lipsa bucuriei, a veseliei, spaima de a încerca nou sau dorința de control ce nu se poate infăptui.

Alergia poate apărea când se schimbă ceva în viață ca o mutare, care posibil să exprime o insecuritate, încrederea în sine scade, pot supraaprecia pe altcineva lucru care mă irită.

Înainte a scrie recomandările din carte eu le rezum la alimentație cu partea vie a ei, conștientizarea Dumnezeului din om pentru a mă valoriza, a crește încrederea în sine (dacă Dumnezeu nu poate, cine mai poate?) inclusiv a încrederii în a alege și a asumării deciziilor și a nu mai judeca pentru că nu-mi permit să judec pe Dumnezeul din om, cunoașterea Legilor adică a ecoului care spune că ce trăiesc voi atrage evenimente și oameni care mă vor face să retrăiesc cele emise.

Poate că microbii există, dar să nu uităm că s-au înmulțit tipurile lor fără ca cineva din Univers să-i aducă. S-a întâmplat doar pentru că ei se formează în concordanță cu vibrațiile emise de om în trăirile lui. În evoluția lui au evoluat și emoțiile, fricile, crezurile, pretențiile și atunci acestea au format diversele tipuri de piticanii care să aibă aceleași vibrații cu emisiile omului. În coloana roșie sunt trecuți paraziții care având vibrații foarte joase se hranesc și trăiesc doar în mediu acid. Nu doar antibioticele ci și mineralele cu enzime (naturale) și schimbarea gândirii în bine alcalinizează organismul iar paraziții nu pot supraviețui.

Recomandările din carte spun să îmi accept viața și fricile (nu am înțeles cum să-mi accept fricile), să-mi aduc pace și iubire. Ușor de zis, greu de făcut. Mai departe spune să-mi recunosc valoarea (ceea ce este vital, Dumnezeul din mine este toată valoarea pe care o poate avea un om), să-mi accept frumusețea și toate calitățile mele divine, așa voi fi în armonie cu ceilalți și frustrările vor dispărea. Indiferent cât de frumos sau urât mă văd, cât de deștept sau prost mă simt, faptul că în mine este viața și Dumnezeu, mă face treptat, treptat să-mi îmbunătățesc părerile despre mine și să caut să le văd și pe cele calități, că poate sunt pe acolo pe undeva, nu numai pe defecte (de unde se nasc pretențiile).

În carte scrie despre multe alte alergii, nu le abordez pentru că soluțiile sunt aceleași și sunt aici scrise deja.

Dacă nu-mi dezvoltam nivelul de informații în ultimii zeci de ani și schimbat sistemul de gîndire, cred că ajungeam să fiu și eu alergică la ,,coincidențe” care nu știu (ele nu știu) că niște frici pe care poate le-ai adus pe lume și din alte vieți, lipsa de tupeu sau de curaj și lipsa oricărei dorințe de a jigni… nu știu că acestea adunate nu dă, după semnul egal, Prostie! Sau poate scrie Prost pe fruntea mea…

Până data viitoare: Lumină în suflet!

There are no comments, click here be the first one!

49 – Acnee – Coșuri – Cearcăne

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/1528582_576330005782805_947857289_n.jpg

,,… mi se citește subtitrarea pe față!” Nu-mi amintesc gluma dar era ceva de genul: ,,când încerc și eu să fiu amabilă, mi se citește subtitrarea de față!” În funcție de conjunctură putem masca intențiile și gândurile din spatele feței …

 

48 – Lenea și Invenția – Oboseala

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/575365_382618981846439_661979108_n.jpg

Ca să fiu sinceră, în afară de câteva bancuri asociate cu niște desene haioase nu prea am mai auzit în ultima vreme de lene. Mă trimite mult acest cuvânt în copilărie dar acum că l-am găsit în dicționar și mai …

 

47 – Timiditate – Emotivitate

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/18f447dd2c11d30eb6e854c588b91a12.jpg

Am început să înțeleg de ce nu mi-au plăcut temele. De fapt erau câteva care nu mă incomodau dar mai puține (una pe repede gândită era chimia dar numai cea anorganică). Un motiv ar fi fost că trebuia să respect …

 

46 – Nespuse – Sforăit – Polipi

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/donald_duck__chip__n__dale_by_zdrer456_demri8j-fullview.jpg

Se pare că acel subiect care ar aborda fricile este mult ocolit. De câte ori mă gândesc la el îmi apar pe ecran alte subiecte mai ușor de abordat dar nu cred că sunt mai puțin importante. Și acum când …

 

45 – Dependențe

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/1376487_436177763157227_1137808392_n.jpg

Dau lecții de ,,Pierdut timpu’”, ,,nu ie scumpe” (ha!)! Pentru un lucru, mai serios și posibil folositor, făcut în câteva ore, te relaxezi o zi juma’. Pentru un ceva, mai serios și posibil folositor, făcut într-o oră și nițel te …

 

44 – Căldura – cum o suporți

https://zboara.eu/luiza/files/2026/08/999727_410808972360773_115977436_n.jpg

Dacă am scris de frig și friguroși acum să scriu și de căldură având în vedere temperaturile de afară sau de faptul că este vară, sau de amândouă. Și ca să mă aliniez cu ce fac eu de obicei nu …