Bineînţeles că este o emisiune cu numele ăsta. Şi încă una foarte plăcută. Are muzică, are umor, are culori multe în decor. M-am uitat ceva vreme la ea fără să mă întreb ce e cu acel titlu. Acum constat că acest factor x este prezent, chiar dacă nu-l conştientizăm, acolo unde avem realizări, acolo unde ceva ne binedispune acolo unde zâmbetul apare pe faţa noastră sau când ni se umple inima de fericire. 

De multe ori vezi un lucru, o bluză, îţi place culoarea, îţi place împrimeul, e bună mărimea… ceva nu-ţi place, nu e a ta. Vezi un artist cum joacă, îşi spune replicile corect, mimează sentimentul, îl joacă… nu ajunge nimic la tine. Sunt cântăreţi care cântă absolut corect, sunt tehnici dar… nu-ţi doreşti să-i reasculţi. Sunt melodii pe care le asculţi şi poţi să le schimbi cu altele, nu aştepţi să se termine pentru că nu „îţi spun“ nimic. 

Încep un articol şi mă gândesc ce poză să pun? Şi de cele mai multe ori întâi pun pozele pentru că altfel mai greu continui să scriu. De ce am nevoie să văd culori şi mai ales ceva frumos? 

Vezi un tablou într-o galerie de artă, vezi altul şi altul şi deodată o imagine îţi rămâne în minte. Pleci acasă, trec zile, trece vremea şi când ai ocazia să vezi iar tablouri, îţi aminteşti pe cel ce ţi-a rămas în minte. Factorul ăsta este prezent pe unde te aştepţi şi pe unde nu te aştepţi. Nici nu ţi-ar trece prin cap să-l numeşti în vreun fel. Ţin minte, când eram mică, era o melodie de dragoste în care cineva avea un „nu ştiu ce“ şi bineînţeles că d’asta era şi iubit. De câte ori nu îţi pui întrebarea de ce îmi plece tipul y sau locul z sau haina cenuşie şi aproape ruptă…? Dacă am fi cinstiţi am recunoaşte valoarea covârşitoare al acestui  „nu ştiu ce“.

Eu de ceva vreme ascult o voce. N-am ascultat-o pe viu niciodată dar are atât de mult  „nu ştiu ce“… sau sunt mai mulţi  „nu ştiu ce“, că mă fascinează melodie după melodie şi nu mă satur ascultând-o.

Şi în aceste împrejurări cum pot unii gândii că poţi să-ţi planifici totul şi că dacă eşti perseverent şi consecvent şi conştiincios reuşeşti să-ţi realizezi ce ai planificat, de parcă ai fi robot? Nu sunt eu cea care spun să nu-ţi faci planuri. Dar în planificările alea nu este cazul să ţinem cont şi de „nu ştiu ce“? Nu se ia în calcul şi am auzit că „este o prostie“ să ţii cont de sentimente sau de emoţii. Trebuie să faci aşa, dacă vrei să…

„Nu ştiu ce“ sau „Factorul X“ constat că este de fapt o emoţie. Mai multe emoţii, nu contează… este ceva ce nu se vede, nu costă bani, nu se cumpără şi nu se vinde… Nu aduce profit.

Şi cred că prea puţine lucruri bune se pot face fără să se ţină cont de emoţii. Se spune că noi ne conducem viaţa 5-10 la sută conştient iar restul este subconştient. În zilele noastre ştiinţa a demonstrat ce au scris învăţaţii cu secole în urma, şi anume că „toate vibraţiile pe care le emiţi mental sau verbal se întorc înapoi la tine într-o formă similară.“  Înseamnă că subconştientul nu e decât noianul de emoţii de care nu ţinem cont atunci când ne conducem viaţa conştient. Este foarte simplu. Dacă tu planifici ceva în timp ce te bucuri, crezând că se va împlini, vor veni emoţiile bucuriei până când va veni lucru împlinit. 

Şi pentru că teoria nu-i învăţată dacă nu-i însoţită de practică, voi continua să pun pe aici realizările mele de când ţin cont de Factorul X.

Până la următorul împlinit te las lângă o voce Divină, nemuritoare, a unui nepermis de frumos bărbat, care acum ÎL încântă pe Dumnezeu.

Dă muzica la maxim!

 

 

Nopate bună!

There are no comments, click here be the first one!

 

Săptămâna asta am descoperit că filmele care de obicei rulau la televizor în preajma Crăciunului sunt date încă de pe acum. Asta înseamnă că voi avea un timp foarte lung în care să mă bucur zilnic de filmele mele romantice. Pe DIVA sunt multe filme frumoase dar acestea din pragul sărbătorilor îmi plac cel mai mult. Şi uite aşa în fiecare zi m-am abonat la un film. În timp ce imaginaţia era de mult în film mă gândeam că spiritul Crăciunului despre care este vorba în toate filmele, poate însemna chiar mai mult decăt sărbătoarea în sine. Cred că de multe ori acest Ajun este mai trăit. Ţin minte când părinţii mei nu aveau sâmbăta liberă, nu aveau zile libere de sărbători încercau să făcă atâtea în atât de puţin timp încât de sărbători erau mult obosiţi deşi voiau cu tot sufletul să fie în spiritul sărbătorii. Nu mai vorbesc de faptul că ultimele zile din săptămână este tot un Ajun al sfârşitului de săptămână. Mai îţi aminteşti cu câtă bucurie ne gândeam la vacanţe? Ce planuri ne făceam? Niciodată nu mi-a plăcut să fac planuri şi nici nu fac dar în timpul şcolii îmi treceau prin minte toate de făcut. Mă apuca dorul de lucru, de desenat, de citit…bineânţeles altceva decât recomandatele. Totuşi, să nu te gândeşti că planurile erau structurate nici macar pe zile, ce să vorbim de ore. 

Aşteptam tot anul să vină tabăra visând la tabăra ce tocmai trecuse. Cu părinţii mergeam în concediu vara. Mergeam la munte sau la mare dar vara. Când auzeam pe cineva că pleacă în concediu în primăvară, până să mă gândesc dacă mi-ar plăcea sau nu, mă gândeam la faptul că va fi şi mai mult de aşteptat până la anu’ în vară. Oricum făceam socolteala, de oriunde ajungeam tot la vară. Zilele ultime din primăvară erau de multe ori mai frumoase. Erau mai frumoase pentru că venea vacanţa. Erau frumoase pentru că se apropia concediul părinţilor şi mergeam ori la munte ori la mare. Erau frumoase, erau cele mai frumoase pentru că venea căldura. De foarte puţină vreme iubesc la fel de mult şi alte zile ca pe cele de dinaintea verii.

Şi totuşi… concediul adevărat este în vară. Să fim serioşi, concediul adevărat este acela pe care îţi permiţi să-l iei când vrei şi să pleci unde vrei. 

Aşteptăm un eveniment, ne gândim la cum va fi, ce vom face, fac scenarii, fac regii… este adevărat mai puţin ca altădată dar mă mai surprind. Începusem articolul cu filme. Este atât de frumos să poţi să te pui în pielea personajului, să fii în scena de final… (astea toate se termină frumos). Ăsta este tot un fel de Ajun… nu se numeşte aşa dar tot Ajun este, numai că te obişnuieşti atât de mult cu el încât în loc să faci ceva ca să vină sărbătoarea, cauţi filme. De curând am găsit un citat ce m-a făcut să mă gândesc la Ajun fără să fie vorba în el de vreun Crăciun sau de vreo sărbătoare… sau e? 

„Nu sunt un bun îndrăgostit, altminteri aş fi cu tine acum. Aş fi lângă tine şi nu mi-aş folosi dorul ca pe o dovadă că mai am sentimente… Mi-e teamă să trăiesc altceva decât aşteptarea.“ – Leonard Cohen     

Şi pentru că săptămâna asta a plecat sa-I cânte lui Dumnezeu acest bărbat nepermis de frumos şi cu voce Dumnezeiască, pentru că nu mă pot opri să-i ascult muzica, am pus şi pe aici… ceva din glasul său.

Ţarul muzicii!

Ţarul muzicii!

Ţarul muzicii!

 

Numai bine!

 

 

There are no comments, click here be the first one!

 

Cuvintele pe care le alegi în mod consecvent îţi vor modela destinul.  – Anthony Robbins

Unul din citatele mele preferate care mi-au sădit în suflet consecvenţa după ce m-am înscris în Calivita. După ce am auzit-o pe sponsora mea că universul este plin de bogăţii şi depinde doar de mine câte vreau să adun, m-am hotărât să verific cele spuse. Şi cum nu ştiam prea multe despre ce voiam să realizez în viaţă dar ştiam că vreau mai mult, am zis că voi merge la toate seminariile unde se vorbeşte despre Calivita, voi citi cărţi şi materiale despre suplimentele Calivita în aşa fel încât folosind şi auzind cuvântul de multe ori într-o perioadă suficient de mare de timp să-mi leg destinul de acest cuvânt. Acum pot spune că sunt fericită că am luat acea decizie. 

Gandurile tale iti creeaza viata! – Louise Hay 

Două citate pe care le-am aflat la distanţă unul de celălalt dar care merg în aceeaş direcţie. Cum mi-au venit în vârful degetelor ele? Am ajuns să cunosc foarte multe lucruri dincolo de cele palpabile şi informaţiile deja încetăţenite, devenite obiceiuri. Dincolo de „ce trebuie“ şi „aşa se face“, dincolo de toate obiceiurile care nu trebuie să fie obligatorii, am aflat despre Scânteia Divină din mine şi Legea Atracţiei Universale (Karmei, cauzei-efectului, bumerangului, etc.- are mai multe denumiri) căreia eu îi zic ecoul în emoţii. 

Două citate care au venit în vremea în care se vorbeşte despre ştiinţa care avansează şi abundă în descoperiri din domeniul particulelor subatomice şi în acelaşi timp se vorbeşte despre răceala, gripa, guturaiul care au ca şi cauze curenţii de aer, frigul, contactul, etc. orice dar din exteriorul omului. Când aud pe cineva că este răcit, imediat mă duc cu gândul la ce a gândit el anterior de a atras această răceală. Ultima oară m-am dus repede pe net şi am căutat cauzele care duc la diverse boli ce se zice că se fac din frig. Astfel am găsit scris la guturai „se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.“ Indecizii sunt la tot pasul, temeri şi frici la fel, culpabilităţi nu găseşti la mulţi dar aici nu-i vorba numai de ce gâdeşti conştient. Poţi foarte bine să nu-ţi clarifici anumite stări pe care le-ai trăit chiar şi pentru o secundă dar cu o intensitate foarte mare.

Acum dacă mă întrebi exact de la ce ţi se trage răceala de ieri, nici dacă imi povesteşti juma’ de viaţă nu ştiu să-ţi spun exact dar un lucru ştiu sigur: nu e de la curent sau vecinul de scaun sau cameră. Se spune că „Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea şi nereuşitele noastre.“ Nu poţi să-ţi închipui cât de greu este atunci când ai avea un motiv de supărare sau îngrijorare să nu poţi să te manifeşti nici măcar în interiorul tău. Nu pentru că te-ar trage cineva de urechi ci pentru că nu-ţi doreşti ca starile, prin care treci atunci când te manifeşti, să se reîntoarcă. Pot spune că de ceva vreme de când gândesc aşa mi-am înbunătăţit considerabil viaţa. Eu prin viaţă îmbunătăţită înţeleg că şi celor dragi le este bine. Mă bucur de asta foarte mult. Astă seară am aflat ca o voce Divină, a lui Dmitri Hvorostovsky, nu mai este printre noi. Nu era fratele nici măcar colegul de birou dar întristarea care m-a cuprins a trebuit să o înlătur cât mai repede în aşa fel încât de câteva ore l-am pus pe Youtube să cânte şi sper să nu-mi bată în uşă niciun vecin. Muzica este o mare slăbiciune a mea. Este o bucurie imensă şi un motiv de fericire. Muzica este medicament contra tristeţii şi apatiei. Dublată de o voce care mângâie sufletul, muzica devine ceva  ce te poartă prin univers şi locuri visate aşa cum numai imaginaţia te poate plimba. 

E greu să treci peste tristeţile şi grijile ce se ivesc din când în când ca şi cum te-ai lega la ochi să nu auzi ploaia… De multe ori m-am gândit că asta este adevărata şi greaua luptă despre care se vorbeşte în viaţă. Se zice că este victorios cel ce câştigă în luptă dar că eroul este cel ce se învinge pe el. Eu cred că la acest gen de luptă se referă. 

Sentimentul de prosperitate prin rezonanţă atrage prosperitatea. Este şi ăsta un gând. Când am putut am ajutat cu gând frumos. De ceva vreme constat că, adevărat din alte părţi, am surprize din ce în ce mai plăcute. Deci se adevereşte citatul şi toate zicerile despre această lege a ecoului în emoţii cum îi zic eu. 

 

Gândeşte că întâmplările nu sunt cauze ci efecte ale gândului (conform citatului), stării emoţionale pe care le trăieşti. Şi atunci normal că atunci când îţi e frică să nu iei gripa, frica va creşte din ce în ce mai mare până va ajunge gripa la tine. Grijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. Nemulţumirea de sine, neîncrederea în propria persoană duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere, de auz, de percepţie. Dacă te autoculpabilizezi, predispoziţia de a achiziţiona o boală psihică este foarte mare. Şabloanele de gândire care nu sunt legate de iubire, mulţumire, bucurie, fericire… văd că aduc numai belele.

Dar este valabil şi pentru bucurii şi crede-mă, foarte valabil. Şi eu vreau bucurii şi le am după ce am început să gândesc aşa şi să fiu mereu atentă la ce gândesc şi ce simt. Mut gândul ca pe butonul telecomenzii. Când se strică telecomanda iau porţie dublă din suplimentele mele dragi de la Calivita.

Pe data viitoare!

 

 

There are no comments, click here be the first one!

Bună,

Şi mie îmi eşti dragă şi tocmai de aceea îţi scriu. Dar hai să-ţi povestesc eu cum simt şi ce simt. Despre asta scriu o carte… de câţi va ani. De mică nu mi-au plăcut nişte concepţii ale lumii, tradiţii şi în general regulile care îngrădesc libertatea de gândire. Mai târziu mi s-a părut că toate necazurile lumii la mine au venit. Nu mi s-a părut că este normal să fie aşa. Important este că a existat un moment în viaţă în care am cotit pe un drum în care am început să învăţ despre ce nu-mi plăcea mie de mica, plecând de la problemele de sănătate. Din informaţie în informaţie şi din carte în carte am ajuns să-mi răspund la multe întrebări şi să înţeleg mai mult decât mi-aş fi imaginat vreodată. Ce am realizat? Mi-am văzut sănătatea fără medicina clasică. Ştiu cum să o menţin. Am avut un vis si i-am pus şi dată şi anume să pot să vorbesc cu oricine. Mi s-a împlinit. Am ajuns cu timpul să nu mai îmi fac griji. Asta este o fericire la care nici nu îndrăzneam să visez. Grijile nu erau numai pentru cei dragi, în orice problemă se întrevedea la orizont, vedeam o multitudine de posibilităţi de nerezolvare şi de momente care mai de care mai penibile. Am ajuns la momentul în care să înţeleg de ce se spune în Biblie (pe care n-am citit-o) să nu judec… Promit să-ţi spun mai multe. Cum le-am realizat eu pe toate astea? Am aflat două lucruri sau informaţii, cum vrei să le spui, care ne-au fost total necunoscute sau făcute înţelese.

1 – Cel mai mare secret al lumii constă în aceea că spiritul viu – spirit din spiritul lui Dumnezeu –  sălăşluieşte în interiorul omului…  – Joseph Murphy

Aşa ceva m-a cutremurat dar mi-a dat curaj cât nu pot să-ţi spun. Eu am crescut cu credinţa în Dumnezeu dar ştiam în ce credeam sau în cine credeam? Dacă este aşa, pe cine cred eu proastă? Pe cine cred eu neimportantă pentru cei din jurul meu şi pentru societate? Cum îmi permit eu să-l consider pe Dumnezeul din mine altfel decât perfect? Biserica vorbeşte de păcătoşi şi vinovaţi şi să pleci capul. Doamna de Istorie ne-a pus pe gânduri cînd ne-a zis că Biblia a fost tradusă în mii de ani de mii de personae în multe limbi. Cât s-a păstrat din adevărata Biblie? Descoperirile de la Marea Moartă atestă clar că noi am avut parte aproape două mii de ani de frânturi de Biblie.

Dumnezeu ne-a făcut din iubire şi asta dovedeşte şi faptul că cei ce nutresc sentimente ce derivă din iubire sunt sănătoşi şi ştiinţa a demonstrate acest lucru. A nu se înţelege că dacă faci totul pentru alţii vei fi fericit. Întâi trebuie să-l recunoşti şi să-l iubeşti pe Dumnezeul din tine. Mi-e îmi era ruşine de oameni. Dacă Dumnezeu este în fiecare dintre noi, cum şi de ce să-mi fie ruşine de un om când ştiu că în el este Dumnezeu care ne iubeşte. Nu se spune că ne-a făcut după chipul şi asemănarea lui? Având această informaţie în suflet, am prins curaj, am dobândit încrederea în mine, am dobândit stima de sine şi de aici lucruri şi situaţii rezolvate la care altădată nici nu visam. Viaţa era grea sau eu nu ştiam cine sunt?

2 – Am citit cartea Secretul. Am văzut filmul Secretul şi am văzut filmul Legea Rezonanţei care are la bază descoperirile ştiinţei din ultimul secol. Legea Atracţiei Universale, căci despre asta e vorba, este exact Puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o omului după ce l-a făcut.

Legea spune că ce gândeşti şi trăieşti ca emoţii se reîntoarce multiplicat. La fel este şi ECOUL. Dacă strigi într-o vale „sunt fericită“, ecoul îţi va răspunde cu aceleaşi cuvinte dar de multe ori. Dacă simţi acum o dorinţă şi ceri „dă-mi Doamne sănătate“, ecoul îţi va răspunde de mai multe ori acelaşi lucru. Asta înseamnă că tu vei avea nevoie de mai multă sănătate adică boala ta va fi din ce în ce mai gravă. Dacă fericirea o găseşti în ceva mărunt, ea va creşte. Dacă sunt doar dorinţe, se vor întoarce situaţii în care dorinţele să fie mai mari si mai multe. De ce se spune „fii fericit“ sau „trăieşte clipa“? Găseşte un motiv mărunt de fericire acum şi „mâine“ va veni fericirea mult multiplicată.

Toate cărţile de Dezvoltare personală se bazează pe această lege.

Nu există ajutor din afara ta. Nu vei face decât să-ţi lungeşti amărăciunile şi rugile comsiderând ca aşa ţi-a fost dat sau aşa a vrut Dumnezeu. Dumnezeu ne-a făcut din Iubire. Iubirea înseamnă fericire. Iubirea înseamna iubirea a TOT ce a creat Creatorul a toate cele care sunt. Sufletele nu o să le pierdem pentru că în 21,12,2012 s-au schimbat erele, frecvenţele, magnetismul. S-a intrat într-o altă perioadă istorică în care vom ajunge să ne cunoaştem aceată Putere pe care am avut-o de când e omul pe pământ dar de care n-am mai ştiut în ultimul timp. Omenirea a ajuns la un stadiu datorita fiecăruia şi datorită tuturor şi a Legii ăştia.

Dumnezeu este în tot şi în toate adică în lucruri, în gânduri, în idei şi în suflet, în ce cunoaştem şi în ce nu cunoaştem, dar toţi suntem UNUL. Nu există separate. El e cu noi şi în noi. Ne iubeşte atât de mult încât ne zice DA la orice simţim dar… trebuie să învăţăm ce şi cum să simţim ca să devenim fericiţi şi prosperi aşa cu ne-a hărăzit atunci când ne-a plămădit.

Cu tot dragul ţi-am scris şi vreau să cred că ai înţeles ceva din ce am vrut eu să-ţi transmit. Nu Biserica, popii şi rugăciunile ne pot salva. Ne salvează iubirea pentru tot ce a făcut Dumnezeu şi înţelegerea lumii. În loc de rugăciuni să-i mulţumim pentru tot ce există în viaţa noastră şi în afara ei. S-au făcut multe descoperiri care deschid drumul către o altă înţelegere. Dacă ai citit articolul meu din ultima revistă CaliNew ai văzut ce s-a găsit în celulă: membrana este creierul celulei şi nu nucleul… cum se ştie.

Te sărut si Noapte bună!  

 

There are no comments, click here be the first one!

Libertate

http://zboara.eu/luiza/files/2017/11/20799849_2036745919878897_498118724791937026_n-169x300.jpg

  Zilele astea mi-am amintit… a câta oara? Mi-am amintit că de mai multe ori mi-am propus să scriu un articol despre libertate. Şi tot acum mi-am amintit de ce nu l-am scris până acum. Nu l-am scris pentru că …

 

A 7-a zi a lui Brumărel

http://zboara.eu/luiza/files/2017/11/5-nov-2017-171x300.jpg

  Plouă! Cui îi pasă? E frig! Cui îi pasă? E sâmbăta noastră liberă! Ei şi? Cam aşa ar arăta un minidialog cu cineva care ar intenţiona să ne oprească din drum atunci când urmează a se desfăşura un eveniment …

 

Vacanţa mare

http://zboara.eu/luiza/files/2017/10/21369661_1950414798504120_5752714376160921896_n-300x169.jpg

                Ce frumos sună… Vacanţa mare!                  Nu ştiam cum să numesc acest articol şi acum mă mir că nu m-am gândit mai devreme. Cum spunea …

 

Abundenţă şi Sănătate

http://zboara.eu/luiza/files/2017/10/21032897_288824124858871_3987012185985616578_n-300x187.jpg

  Dacă tot vorbesc cu tine, mai rar ce-i drept, îţi povestesc despre trăirile mele şi te mai ţin la curent cu citirile mele, m-am gândit să-ţi povestesc câte ceva şi despre activităţile mele. Una foarte dragă inimii mele este …

 

De sănătate…

http://zboara.eu/luiza/files/2017/09/Donald-donald-duck-8486247-351-404-261x300.gif

                    Am găsit pe net un material care reunea paragrafe ce au făcut subiectul multor articole dea lungul anilor. Paragrafe în care se vorbeşte despre sănatate tinând cont de acizi şi baze …

 

Nucul

http://zboara.eu/luiza/files/2017/07/20046429_1367673416635272_2787454412032854255_n-171x300.jpg

M-am hotarat sa merg in tabara. Aflasem de existenta ei in niste momente magice, intr-o alta tabara. Simteam ca trebuie sa fie ceva foarte diferit de toate concediile mele. De ce? Nu m-am intrebat, doar simteam. Aceasta tabara avea si …