Vulturița – O poveste de succes

Vulturița – O poveste de succes

„Universul este plin de bogății, depinde de tine câte vrei să aduni!”. Cuvinte. S-au mai auzit aceste cuvinte, le veți mai auzi. Forța însă cu care m-a lipit Victoria cu aceste cuvinte de CaliVita… nu se poate reda ușor pentru că este uriașă. Forța de care aminteam nu a pălit, ci a crescut dea lungul anilor de când îmi este sponsoră în acestă firmă pe care o iubește atât și pe care m-a făcut să o iubesc la fel de mult.

De ce am început așa? Pentru că aceași Forță se face simțită în acestă carte  „Vulturița – O poveste de succes”. Dorința ei de a-ți arăta că „și tu poți” și „cum să faci” este cu mult mai mare decât puterea de care a avut nevoie în viață pentru a trece peste greutăți. De ce? Pentru ca așa e ea. Eu nu i-aș zice Vulturița, pare ceva mic, i-aș zice Victoria pentru că așa este, o Victorie în viața ei.

Cuvintele lui Pavel Constantin o descriu foarte bine. A citit mult Victoria dar când îi ceri părerea, când ești în discuții cu ea, cuvintele pe care le folosește sunt simple, clare, niciodată ironice și întotdeauna dublate de Forța care să te ajute să mergi mai departe. Multi Level Marketing – poate părea o expresie seacă, îdelung dezbătură chiar, dar suplimentele de la CaliVita sunt pline de viață și dătătoare de viață. Asta se vede în toată cartea ei și în toate relațiile adevărate din acest MLM care este Calivita. Forța care te îndeamnă să vrei să faci din tine „cea mai bună versiune a ta” nu rezultă din teoriile citite de ea. Acestă forță este dată de minunile pe care le-a văzut cu ochii atunci când i-au fost aduse la cunoștință rezultatele recomandărilor pe care le-a făcut. Forța din această carte vine din lacrimile de mulțumire ale măcilor care și-au văzut copii bine și din lacrimile de fericire ale ei atunci când și-a văzut munca depusă și sufletul pe care l-a pus, răsplătite la Londra, de cel  care a crezut întâi în oameni și le-a dorit tot binele din lume fondând acest MLM.

Am scris mult? Poate. Recunosc sunt subiectivă dar după ce vei citi acestă acrte vei simți că fiecare cuvânt al ei are în spate ceva ce trece cu mult peste îndemnurile cărților de dezvoltare personală și ale seminariilor motivaționale… de oriunde ar fi ele.

Dacă îți doresc ceva? Îți doresc să simți Forța, din spatele cuvintelor, pe care își dorește mai mult decât orice să ți-o insufle!

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Produse, Sanatate | Leave a comment

Exerciții

 

Ce mi-a venit acum cu titlul ăsta?

Nu îmi plac și nu îmi amintesc să le fi îndrăgit vreodată. Sigur pe cele de la sport nu, pe cele de la franceză nici atât. Cu chimia mă mai împăcam iar la mate…  Dar să trecem la lucruri mai frumoase.

Citindu-l pe Lazarev, am aflat prima oară că nu-i suficient că îl iubești pe Dumnezeu (în cazul în care îl iubești). În general faci una alta și zici „ce treabă are Dumnezeu cu asta?”. Sau zici „lasă că știe El că-L iubesc”. Am aflat că este necesar să repeți destul de des că Îl iubești. Nu prea am înțeles eu atunci lucrurile astea dar cu timpul am mai citit câte ceva și mi s-au confirmat acele repetiții, cuvinte pe care este necesar a le rostii. Da? Iar ajung la exerciții? Se pare că da și de data asta te asigur că îmi plac și le execut cu destulă… destulă (e loc și de mai bine) conștinciozitate. La astea le spun Exerciții de fericire. Pot fi și de altă natură dar eu vreau să fie de fericire. Legea atracției universale sau a bumerangului, cauzei și efectului… cum vrei să-i zici, spune că vibrațiile cuvintelor, trăirilor, sentimentelor emise de mine se vor întoarce la mine și chiar multiplicate. Eu îi zic legea ecoului în simțăminte. Păi dacă eu așa cum mă simt acum mă voi simți și „mâine” dar mult mai intens, trebuie să fiu foarte atentă la ce simt, trăiesc, vorbesc, nu? Că doar n-o să mă apuc să-mi fac rău singură? Se pare că poți trăi oricum, vorbi orice, plângând sau râzând… dar „mâine” vei retrăi aceleași stări. 

Bineînțeles că nu ești mereu în fața televizorului uitându-te la „Stan și Bran”. Ai (în cazul fericit) un job în care depinzi de alții, alții depind de tine, pe acasă unii nu te ascultă, pentru alții îți faci griji, te trezești că mai ai nevoie de câte ceva dar banii… aș putea continua. Până acum le-ai avut pe toate astea în cap, ți-ai făcut griji, te-ai supărat și nu îți place unde „ai ajuns”. Mie nu mi-a plăcut.

Adu-ți aminte de legea ecoului. „Mâine” este necesar (vreau eu) să fiu fericită. Ce fac azi? Găsesc motive pentru care pot fi recunoscătoare și pentru care mă pot bucura. Nu m-am întrebat nicio clipă dacă va funcționa. Pur și simplu am început să-mi aleg fiecare cuvânt, gând, trăire și sentiment în fiecare secundă trăită. Cuvintele sunt mai ușor de ales, sentimentele… cu grijile cum faci? Adu exercițiile! În loc de o grijă, pentru o situație care nu știu dacă și când se va întâmpla, eu Îi mulțumesc Domnului pentru ceva ce am, este real și reală este și starea de mulțumire. O toamnă întreagă am zis de dimineață până seară „Îți mulțumesc Doamne că exist!” În mintea mea se derula filmul în care mulțumeam pentru familia mea minunată, copii mei, calitățile pe care le am, aerul pe care îl respir și mulțumeam că a avut ideea de a făuri universul. Poți fi fericit că ești întreg și ai discernământ, că ai toate simțurile, acum vezi să citești și poți mânui calculatorul, telefonul, creionul… Este o listă întreagă cu domeniile vieții nostre în care nu suntem pe palierul fericirii dar pentru fiecare domeniu există ceva de care putem mulțumi. Putem mulțumi pentru relația cu copilul, cu colegul, cu vecinul… Putem mulțumi pentru fiecare bănuț pe care îl avem în portofel… Nu contează numărul banilor când mulțumești pentru un bănuț, chiar dacă te consideri sărac. Mulțumirea aia se întoarce mai intensă asta însemnând că vor fi alte situații în care să mulțumești și mai mult.

Scăpări. Sabotări. Cuvinte, expresii care ne duc în altă parte decât cea dorită. Pentru că azi am fost la un seminar, voi începe cu expresia „de ce?”. De ce nu vor oamenii să mă asculte, de ce nu vor să înțeleagă, de ce nu vor să se afilieze… ???? Și doar zicând aceste cuvinte nu are de unde să vină răspunsul. Ecoul nu face decât să-ți întoarcă aceleași cuvinte. În cazul de față îți întoarce și trăirea care este o întrebare și nu un răspuns. Îți va întoarce alte situații în care să repeți întrebările. Oamenii care să se înscrie la tine în rețea vor fi la alții care au știut să emită bucurii.

Un cuvânt care este „nu” asociat unei stări îți va aduce situații în care să folosești iar cuvântul și starea. „Nu am bani.” „Nu-mi permit flaconul ăla.” În ce vale sau sală să strigi așa ceva astfel încât ecoul să-ți răspundă „Uite bani!” „Îți permiți flaconul ăla!” …???

„Dacă” ia examenul, „dacă”  își găsește servici, dacă… atunci „voi fii fericit!” După atâtea cuvinte „dacă”, de unde să vină alt răspuns? De unde să vină „sunt fericit!” dacă nu strig decît contrariul?

„Vreau”. Este bine să vrei dar trebuie să și crezi că poți să ai, să faci ceva în sensul ăsta adică să dublezi acțiunea fizică cu acțiunea emoțiilor. 

„Sper” îți taie craca de sub picioare în prima secundă în care l-ai rostit.

Nu pot să nu mă leg de cei care tot critică. Azi zici că cei de la putere sunt nemernici, maine zici la fel și ieri ai zis la fel… de unde să-ți vină o bucurie și o stare de bine? Din trăIrile care dublau cuvântul nemernic? 

Durează, poate durea, poți fi dezamăgit de viteza lucrurilor… dar merită și e gratis!

Numai bine!

 

    

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Sanatate | Leave a comment

Zile, Situaţii, Clipe

Pentru articolul ăsta am căutat mai întâi pozele. Le-am căutat sperând nu să scriu mai puţin ci să mă fac mai înţeleasă. Sunt situaţii pentru care îţi cauţi bine şi mult cuvintele dacă vrei să fie descrise cât de cât… citeţ.

Într-o seară… spre miezu’ nopţii mai bine zis, intru cu totul în calculator cu gândul să răsfoiesc doar puţin pozele de pe Facebook după care să intru în lumea viselor, a doua zi urmând serviciul. Mous-ul meu se mişcă repede, găseşte ceva politică… neinteresant, câţiva trandafiri… îmi era prea somn să le văd frumuseţea… găseşte poza unui cântăreţ pe care il ascultasem puţin fără prea mare atenţie… Am văzut deasupra pozei ziua lui de naştere, cu urările care se fac, dar care fusese o lună în urmă… nu m-am uitat la data postării şi trec mai departe.  Dau de altă poză a lui, de data asta pe fundal negru iar pe alb erau trecute nişte cifre de care mi-am dat repede seama că însemnau anul de naştere şi anul… morţii?! Nu se poate… Nu poate fi adevarat… Mai este necesar să spun că după câteva secunde aveam mutra lui Donald din poză? În timp ce-i calculam vârsta am dat drumul vocii lui pe care de atunci nu mă mai satur să o ascult. Slavă Domnului nu era dintre apropiaţii mei, îl ştiam de pe net pentru că, bariton fiind, cânta operă şi eu ascult cu drag aşa ceva. Vezi, ţi-am spus la început că nu-mi găsesc mereu cuvintele. De ce am reacţionat aşa? Câteva zile eram aşa şi pe interior, încercând din răsputeri să gonesc din mintea mea întrebările care nu mai conteneau şi care sunt din cele de genul: „de ce?“, „cum?“, „cum e posibil?“… Există oare vreodată un răspuns omenesc la aceste întrebări?  Dmitri Hvorostovsky, unul dintre marii baritoni ai lumii, unul dintre frumoşii lumii, 55 ani… şi s-au cam terminat cuvintele.

Mai sunt situaţii, una doar mi-o amintesc acum, când simţi nevoia disperată de… o căldare cu apă… pe cap… în cap… nu contează! Dacă nu ştii despre ce vorbesc, eşti fericit şi n-o să fiu eu aia care să explic aşa ceva. Nu simt nevoia acum să vorbesc despre situaţii de gen dar mi-am amintit zilele astea de cât şi cum poate omul îndura.

Mai încoace, cunoscând legea bumerangului, fac tot posibilul să rămân cât mai plată în emoţii pentru a nu mi le proiecta în viitor pe cele pe care le-aş trăi în mod obişnuit… n-ar fi alea bune. Când am trăit prima oară situaţia asta nu ştiam nimic despre astfel de legi şi totuşi… Dumnezeu a fost acolo sau şi-a trimis Îngerii.

După nopţi în care adormeam cu muzică lui Dmitri (nu mi s-a întâmplat până acum să adorm decât în linişte deplină)… am mai aflat o situaţie…. Când eram mică mama îmi povestea că avea un căţeluş care a găsit, în nu ştiu ce împrejurări, un cârnat destul de mare pentru că urmau sărbătorile de iarnă. Suficient de prostuţ sau aşa sunt animalele, nu cunosc prea bine acest domeniu, a avut răbdare să-l mănânce pe tot. Spun răbdare pentru că după ce l-a mâncat, povestea mama, sta exact ca şoricelul din poză. Sta cu burtica în sus şi doar schelălăia uşor. Am înţeles că a trecut niţel timp până a mai mâcat ceva. Este o situaţie foarte de neexplicat pentru că nu poţi să te duci nici la dreapta, nici la stânda, nici să te plângi, nici măcar să-ţi reproşezi ceva. Pur şi simplu nu ai de ales decât să aştepţi să se digere ce ai înghiţit… 

Început de concediu coincide cu cele trei zile de doliu adică cu zile în care, la fel ca în zilele de la revoluţie, mă mişc doar pentru strictul necesar, gâdesc doar pentru strictul necesar, mă concentrez doar pentru strictul necesar… N-am ceaţă prin cap, n-am nod în gât nici apă pe cap… am doar urechi să aud ce se spune despre regi şi regine, despre regele nostru pe care l-am pierdut dintre noi. Dintotdeauna m-a fascinat şi mă fascinează orice imagine, stire, poveşti despre regalitate dar de data asta este mai mult decât fascinaţie. Sunt nişte trăiri şi sentimente şi stări pe care le petrec atunci când este vorba de istoria regalităţii noastre care nu mă lasă de loc indiferentă în astfel de zile. 

Şi ca să nu fiu nedreaptă cu viaţa, aseară am avut parte de bucuria care mă cuprinde de fiecare dată când pot vorbi despre scânteia Divină din fiecare om, despre faptul că omul merită tot ce-şi doreşte şi că poate obţine tot ce-şi doreşte. Dacă învaţă, că emiţând bucurii şi mulţumiri, viaţa îî va aduce situaţii în care să se bucure şi să fie mulţumit, viaţa lui va fi din ce mai bună. Am fost între nişte oameni cărora am putut să le spun aceste lucruri. Şi pentru asta sunt recunoscătoare şi fericită.

Îţi mulţuumesc Doamne că exist!

 

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Sanatate | Leave a comment

Factorul… X

 

Bineînţeles că este o emisiune cu numele ăsta. Şi încă una foarte plăcută. Are muzică, are umor, are culori multe în decor. M-am uitat ceva vreme la ea fără să mă întreb ce e cu acel titlu. Acum constat că acest factor x este prezent, chiar dacă nu-l conştientizăm, acolo unde avem realizări, acolo unde ceva ne binedispune acolo unde zâmbetul apare pe faţa noastră sau când ni se umple inima de fericire. 

De multe ori vezi un lucru, o bluză, îţi place culoarea, îţi place împrimeul, e bună mărimea… ceva nu-ţi place, nu e a ta. Vezi un artist cum joacă, îşi spune replicile corect, mimează sentimentul, îl joacă… nu ajunge nimic la tine. Sunt cântăreţi care cântă absolut corect, sunt tehnici dar… nu-ţi doreşti să-i reasculţi. Sunt melodii pe care le asculţi şi poţi să le schimbi cu altele, nu aştepţi să se termine pentru că nu „îţi spun“ nimic. 

Încep un articol şi mă gândesc ce poză să pun? Şi de cele mai multe ori întâi pun pozele pentru că altfel mai greu continui să scriu. De ce am nevoie să văd culori şi mai ales ceva frumos? 

Vezi un tablou într-o galerie de artă, vezi altul şi altul şi deodată o imagine îţi rămâne în minte. Pleci acasă, trec zile, trece vremea şi când ai ocazia să vezi iar tablouri, îţi aminteşti pe cel ce ţi-a rămas în minte. Factorul ăsta este prezent pe unde te aştepţi şi pe unde nu te aştepţi. Nici nu ţi-ar trece prin cap să-l numeşti în vreun fel. Ţin minte, când eram mică, era o melodie de dragoste în care cineva avea un „nu ştiu ce“ şi bineînţeles că d’asta era şi iubit. De câte ori nu îţi pui întrebarea de ce îmi plece tipul y sau locul z sau haina cenuşie şi aproape ruptă…? Dacă am fi cinstiţi am recunoaşte valoarea covârşitoare al acestui  „nu ştiu ce“.

Eu de ceva vreme ascult o voce. N-am ascultat-o pe viu niciodată dar are atât de mult  „nu ştiu ce“… sau sunt mai mulţi  „nu ştiu ce“, că mă fascinează melodie după melodie şi nu mă satur ascultând-o.

Şi în aceste împrejurări cum pot unii gândii că poţi să-ţi planifici totul şi că dacă eşti perseverent şi consecvent şi conştiincios reuşeşti să-ţi realizezi ce ai planificat, de parcă ai fi robot? Nu sunt eu cea care spun să nu-ţi faci planuri. Dar în planificările alea nu este cazul să ţinem cont şi de „nu ştiu ce“? Nu se ia în calcul şi am auzit că „este o prostie“ să ţii cont de sentimente sau de emoţii. Trebuie să faci aşa, dacă vrei să…

„Nu ştiu ce“ sau „Factorul X“ constat că este de fapt o emoţie. Mai multe emoţii, nu contează… este ceva ce nu se vede, nu costă bani, nu se cumpără şi nu se vinde… Nu aduce profit.

Şi cred că prea puţine lucruri bune se pot face fără să se ţină cont de emoţii. Se spune că noi ne conducem viaţa 5-10 la sută conştient iar restul este subconştient. În zilele noastre ştiinţa a demonstrat ce au scris învăţaţii cu secole în urma, şi anume că „toate vibraţiile pe care le emiţi mental sau verbal se întorc înapoi la tine într-o formă similară.“  Înseamnă că subconştientul nu e decât noianul de emoţii de care nu ţinem cont atunci când ne conducem viaţa conştient. Este foarte simplu. Dacă tu planifici ceva în timp ce te bucuri, crezând că se va împlini, vor veni emoţiile bucuriei până când va veni lucru împlinit. 

Şi pentru că teoria nu-i învăţată dacă nu-i însoţită de practică, voi continua să pun pe aici realizările mele de când ţin cont de Factorul X.

Până la următorul împlinit te las lângă o voce Divină, nemuritoare, a unui nepermis de frumos bărbat, care acum ÎL încântă pe Dumnezeu.

Dă muzica la maxim!

 

 

Nopate bună!

Posted in Acasa, Blog, Mesaje, Motivatie, Sanatate | Leave a comment

Gandurile tale iti creeaza viata!

 

Cuvintele pe care le alegi în mod consecvent îţi vor modela destinul.  – Anthony Robbins

Unul din citatele mele preferate care mi-au sădit în suflet consecvenţa după ce m-am înscris în Calivita. După ce am auzit-o pe sponsora mea că universul este plin de bogăţii şi depinde doar de mine câte vreau să adun, m-am hotărât să verific cele spuse. Şi cum nu ştiam prea multe despre ce voiam să realizez în viaţă dar ştiam că vreau mai mult, am zis că voi merge la toate seminariile unde se vorbeşte despre Calivita, voi citi cărţi şi materiale despre suplimentele Calivita în aşa fel încât folosind şi auzind cuvântul de multe ori într-o perioadă suficient de mare de timp să-mi leg destinul de acest cuvânt. Acum pot spune că sunt fericită că am luat acea decizie. 

Gandurile tale iti creeaza viata! – Louise Hay 

Două citate pe care le-am aflat la distanţă unul de celălalt dar care merg în aceeaş direcţie. Cum mi-au venit în vârful degetelor ele? Am ajuns să cunosc foarte multe lucruri dincolo de cele palpabile şi informaţiile deja încetăţenite, devenite obiceiuri. Dincolo de „ce trebuie“ şi „aşa se face“, dincolo de toate obiceiurile care nu trebuie să fie obligatorii, am aflat despre Scânteia Divină din mine şi Legea Atracţiei Universale (Karmei, cauzei-efectului, bumerangului, etc.- are mai multe denumiri) căreia eu îi zic ecoul în emoţii. 

Două citate care au venit în vremea în care se vorbeşte despre ştiinţa care avansează şi abundă în descoperiri din domeniul particulelor subatomice şi în acelaşi timp se vorbeşte despre răceala, gripa, guturaiul care au ca şi cauze curenţii de aer, frigul, contactul, etc. orice dar din exteriorul omului. Când aud pe cineva că este răcit, imediat mă duc cu gândul la ce a gândit el anterior de a atras această răceală. Ultima oară m-am dus repede pe net şi am căutat cauzele care duc la diverse boli ce se zice că se fac din frig. Astfel am găsit scris la guturai „se declanşează într-o perioadă de confuzie a individului sau în urma unei temeri, culpabilităţi. Nasul care curge reprezintă lacrimi şi o purificare necesară.“ Indecizii sunt la tot pasul, temeri şi frici la fel, culpabilităţi nu găseşti la mulţi dar aici nu-i vorba numai de ce gâdeşti conştient. Poţi foarte bine să nu-ţi clarifici anumite stări pe care le-ai trăit chiar şi pentru o secundă dar cu o intensitate foarte mare.

Acum dacă mă întrebi exact de la ce ţi se trage răceala de ieri, nici dacă imi povesteşti juma’ de viaţă nu ştiu să-ţi spun exact dar un lucru ştiu sigur: nu e de la curent sau vecinul de scaun sau cameră. Se spune că „Prin gândurile, dorinţele şi obiceiurile noastre inducem sănătate sau boală în corpul fizic. Noi suntem singurii răspunzători pentru starea noastră de sănătate, pentru fericirea şi nereuşitele noastre.“ Nu poţi să-ţi închipui cât de greu este atunci când ai avea un motiv de supărare sau îngrijorare să nu poţi să te manifeşti nici măcar în interiorul tău. Nu pentru că te-ar trage cineva de urechi ci pentru că nu-ţi doreşti ca starile, prin care treci atunci când te manifeşti, să se reîntoarcă. Pot spune că de ceva vreme de când gândesc aşa mi-am înbunătăţit considerabil viaţa. Eu prin viaţă îmbunătăţită înţeleg că şi celor dragi le este bine. Mă bucur de asta foarte mult. Astă seară am aflat ca o voce Divină, a lui Dmitri Hvorostovsky, nu mai este printre noi. Nu era fratele nici măcar colegul de birou dar întristarea care m-a cuprins a trebuit să o înlătur cât mai repede în aşa fel încât de câteva ore l-am pus pe Youtube să cânte şi sper să nu-mi bată în uşă niciun vecin. Muzica este o mare slăbiciune a mea. Este o bucurie imensă şi un motiv de fericire. Muzica este medicament contra tristeţii şi apatiei. Dublată de o voce care mângâie sufletul, muzica devine ceva  ce te poartă prin univers şi locuri visate aşa cum numai imaginaţia te poate plimba. 

E greu să treci peste tristeţile şi grijile ce se ivesc din când în când ca şi cum te-ai lega la ochi să nu auzi ploaia… De multe ori m-am gândit că asta este adevărata şi greaua luptă despre care se vorbeşte în viaţă. Se zice că este victorios cel ce câştigă în luptă dar că eroul este cel ce se învinge pe el. Eu cred că la acest gen de luptă se referă. 

Sentimentul de prosperitate prin rezonanţă atrage prosperitatea. Este şi ăsta un gând. Când am putut am ajutat cu gând frumos. De ceva vreme constat că, adevărat din alte părţi, am surprize din ce în ce mai plăcute. Deci se adevereşte citatul şi toate zicerile despre această lege a ecoului în emoţii cum îi zic eu. 

 

Gândeşte că întâmplările nu sunt cauze ci efecte ale gândului (conform citatului), stării emoţionale pe care le trăieşti. Şi atunci normal că atunci când îţi e frică să nu iei gripa, frica va creşte din ce în ce mai mare până va ajunge gripa la tine. Grijile permanente sunt păcate împotriva propriei tale naturi. Nemulţumirea de sine, neîncrederea în propria persoană duce la dizarmonii psihice, bolile de vedere, de auz, de percepţie. Dacă te autoculpabilizezi, predispoziţia de a achiziţiona o boală psihică este foarte mare. Şabloanele de gândire care nu sunt legate de iubire, mulţumire, bucurie, fericire… văd că aduc numai belele.

Dar este valabil şi pentru bucurii şi crede-mă, foarte valabil. Şi eu vreau bucurii şi le am după ce am început să gândesc aşa şi să fiu mereu atentă la ce gândesc şi ce simt. Mut gândul ca pe butonul telecomenzii. Când se strică telecomanda iau porţie dublă din suplimentele mele dragi de la Calivita.

Pe data viitoare!

 

 

Posted in Blog, Produse, Sanatate | 3 Comments

Informații… șic, nu?

De mică nu mi-au plăcut concepţiile lumii oamenilor mari, tradiţii „obligatorii” şi în general regulile care îngrădesc libertatea. Mai târziu când toate necazurile lumii la mine au venit, nu mi s-a părut că este normal să fie aşa. A existat, însă, un moment în viaţă în care am pornit pe un drum în care am început să învăţ despre ce nu-mi plăcea mie de mica. Din informaţie în informaţie şi din carte în carte am ajuns să-mi răspund la multe întrebări şi să înţeleg mai mult decât mi-aş fi imaginat vreodată. În afară de sănătate, am ajuns cu timpul să nu mai îmi fac griji… Asta este o fericire la care nici nu îndrăzneam să visez. Grijile nu erau numai pentru cei dragi, în orice problemă se întrevedea la orizont, vedeam o multitudine de posibilităţi de nerezolvare şi de momente care mai de care mai cumplite. Am ajuns la momentul în care să înţeleg de ce se spune în Biblie să nu judec… Cum le-am realizat eu pe toate astea? Am aflat două lucruri sau informaţii, cum vrei să le spui.

1 – Cel mai mare secret al lumii constă în aceea că spiritul viu – spirit din spiritul lui Dumnezeu –  sălăşluieşte în interiorul omului…  – Joseph Murphy

Aşa ceva m-a cutremurat dar mi-a dat curaj cât nu pot să-ţi spun. Eu am crescut cu credinţa în Dumnezeu dar… ştiam în ce credeam sau în cine credeam? Dacă este aşa, pe cine cred eu proastă? Pe cine cred eu neimportantă pentru cei din jurul meu şi pentru societate? Cum îmi permit eu să-l consider pe Dumnezeul din mine altfel decât perfect? Lumea vorbeşte de păcătoşi şi vinovaţi şi să pleci capul. Doamna de Istorie ne-a pus pe gânduri cînd ne-a zis că Biblia a fost tradusă în mii de ani de mii de personae în multe limbi. Cât s-a păstrat din adevărata Biblie? Descoperirile de la Marea Moartă atestă clar că noi am avut parte aproape două mii de ani doar de frânturi de Biblie.

Dumnezeu ne-a făcut din iubire şi asta dovedeşte şi faptul că cei ce nutresc sentimente ce derivă din iubire sunt sănătoşi şi ştiinţa a demonstrate acest lucru. „Iubește-ți apoapele ca pe tine însuți”. Întâi trebuie să-l recunoşti şi să-l iubeşti pe Dumnezeul din tine ca să poți iubi și ajuta pe alții. Dacă Dumnezeu este în fiecare dintre noi, cum şi de ce să-mi fie ruşine de un om când ştiu că în el este Dumnezeu care ne iubeşte. Nu se spune că ne-a făcut după chipul şi asemănarea lui? Având această informaţie în suflet, am prins curaj, am dobândit încrederea în mine, am dobândit stima de sine şi de aici lucruri şi situaţii, rezolvate, la care altădată nici nu visam. Viaţa era grea sau eu nu ştiam cine sunt?

2 – Am citit cartea Secretul. Am văzut filmul Secretul şi am văzut filmul Legea Rezonanţei care are la bază descoperirile ştiinţei din ultimul secol. Legea Atracţiei Universale, căci despre asta e vorba, este exact Puterea pe care Dumnezeu i-a dat-o omului după ce l-a făcut.

Legea spune că ce gândeşti şi trăieşti ca emoţii se reîntoarce multiplicat. La fel este şi ECOUL. Dacă strigi într-o vale „sunt fericită“, ecoul îţi va răspunde cu aceleaşi cuvinte dar de multe ori. Dacă simţi acum o dorinţă şi ceri „dă-mi Doamne sănătate“, ecoul îţi va răspunde de mai multe ori acelaşi lucru. Asta înseamnă că tu vei avea nevoie de mai multă sănătate adică boala ta va fi din ce în ce mai gravă. Dacă fericirea o găseşti în ceva mărunt, ea va creşte. Dacă sunt doar dorinţe, se vor întoarce situaţii în care dorinţele să fie mai mari si mai multe. De ce se spune „fii fericit“ sau „trăieşte clipa“? Găseşte un motiv mărunt de fericire acum şi „mâine“ va veni fericirea mult multiplicată.

Toate cărţile de Dezvoltare personală se bazează pe această lege.

Nu există ajutor din afara ta. Nu vei face decât să-ţi lungeşti amărăciunile şi rugile comsiderând ca aşa ţi-a fost dat sau aşa a vrut Dumnezeu. Dumnezeu ne-a făcut din Iubire. Iubirea înseamnă și fericire. Iubirea înseamna iubirea a TOT ce a creat Creatorul a toate cele care sunt. În 21 decembrie 2012 s-au schimbat erele, frecvenţele, vibrația Pământului, magnetismul. S-a intrat într-o altă perioadă istorică în care vom ajunge să ne cunoaştem această Putere pe care am avut-o de când e omul pe pământ dar de care n-am ştiut mult timp. 

Dumnezeu este în tot şi în toate, adică în lucruri, în gânduri, în sentimente și imaginație, în intuiție și în idei, în suflet și lacrimi, în vise și cuvinte, în ce cunoaştem şi în ce nu cunoaştem. Nu există separare. Dumnezeu este în noi, cu noi și în Tot. Ne iubeşte atât de mult încât ne zice DA la orice simţim dar… trebuie să învăţăm ce şi cum să simţim ca să devenim fericiţi şi prosperi aşa cu ne-a hărăzit atunci când ne-a plămădit.

Nu Biserica, popii, sărutatul icoanelor şi rugăciunile în genunchi cu lacrimi șiroaie, ne pot salva. Ne salvează iubirea pentru tot ce a făcut Dumnezeu şi înţelegerea lumii. În loc de rugăciuni să-i mulţumim pentru tot ce există în viaţa noastră şi în afara ei și pentru tot ce încă nu avem dar există. În univers există tot. Orice dorință ai avea ea este în Univers și împlinită. Totul este să crezi asta și să trăiești cât mai des emoția (vibrațiea) dorinței împlinite. Altfel nu are cum să ajungă bucuria decât dacă o emiți pentru că… întâi este ce emiți și pe urmă ce primești. 

Noapte bună!  

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Sanatate | Leave a comment

A 7-a zi a lui Brumărel

 

Plouă! Cui îi pasă? E frig! Cui îi pasă? E sâmbăta noastră liberă! Ei şi?

Cam aşa ar arăta un minidialog cu cineva care ar intenţiona să ne oprească din drum atunci când urmează a se desfăşura un eveniment CaliVita. Este adevărat că-i un eveniment mare, că este Conferinţa Regională din Bucureşti, că vom întâlni pe cei care sunt atât de aproape de noi în toate acţiunile şi anume dragii noştri directori. Da, dar cei care iubim CaliVita o iubim şi când sunt 50 de grade afară şi când plouă şi când e frig şi mai ales… în timpul nostru liber.

Rând pe rând am ascultat cuvântări, fiecare transmiţând câte ceva. Pentru tine care treci peste aceste rânduri şi nu cunoşti CaliVita nu voi povesti prea mult ca să nu te plictisesc…

Nouă ne pasă, ne spune o doamnă manager. Ne pasă de sănătatea nostră şi de a altora. Ne pasă de bunăstarea nostră şi a celor care fac parte din reţelele noastre. Noi aici învăţăm să fim lideri. Noi vrem, să fim urmaţi de cei cu aceleaşi valori, vise, viziuni şi cu aceaşi dorinţă de cunoaştere şi schimbare în bine. Cineva spunea că „O viaţă frumoasă este duşmanul de moarte al unei vieţi extraordinare!“. Liderii din CaliVita îşi doresc să inspire pe cei care vor să-i urmeze în atingerea unei vieţi extraordinare.  

Sponsora mea a amintit ce primim noi calivitienii de la firma Calivita: sănănatate, banii, dezvoltare personală,  apartenenţa la un grup, apreciere, recunoaştere, excursii… şi ce excursii! Invocând Legile Universului (Legea cauzei şi efectului) a făcut o demonstraţie de ce înseamnă „plantarea seminţelor“ şi a culegerii roadelor. 

Ştiu că pare exagerat şi de necrezut… dar din primele momente în care am ascultat-o pe Luminiţa singurul lucru care mi-a trecut prin cap a fost: „Luminiţa, în veci te voi iubi!“ În timp ce-şi derula expunerea, aceleaşi şi aceleaşi cuvinte îmi veneau pe buze. De ce? N-o cunoşteam decât din vedere şi de puţină vreme, ea fiind puţin mai departe de Bucureşti. A vorbit însă despre ceva ce pentru mine înseamnă sănătate de aproape douăzeci de ani. Ceva ce eu consider consider că este vital şi anume echilibrul dintre acid şi alcalin in organism. În sângele unui organism sănătos alcalin trebuie să fie 80% iar acid 20%. Între aceste cifre se desfăşoară sănătatea sau boala dar şi fericirea şi nefericirea noastră.

Luminiţa a adus în faţa noastră nişte adevăruri care se ştiu mai puţin sau se uită mai uşor. Ne-a amintit ca Louis Pasteur, părintele microbiologiei ale cărui decoperiri au dus la introducerea sterilizării, a dezinfecţiilor, a vaccinurilor şi a antibioticelor, a spus: „Microbul nu este nimic. Terenul (mediu acid) este totul.“ 

Nivelul pH-ului din organismul nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea corodează ţesuturile organismului, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor. În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză… multe deşeuri acide în corp!

Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul, în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Celulele canceroase nu pot supravieţui în prezenţa oxigenului. Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline. Sigur că se pot enumera o listă foarte lungă de alimente care alcalinizează, am să spun doar că alimentele care sunt sănătoase, alcalinizează şi întreţin viaţa sunt cele netratate termic, alimente vii din natură care păstrează nutrienţii şi enzimele care altfel mor la temperature ridicate. Acid este tot ce este fabricat, gătit, procesat, pasteurizat, sintetic. Dacă faceţi o comparaţie, veţi vedea că omul mănâncă cum nu este sănătos. În ultima vreme s-a demonstrat că şi grijile, supărările şi stresul acidifiază. Luminiţa, cunoscând toate astea a adus în discuţie boli grave care au putut fi ameliorate şi vindecate cu ajutorul  produselor CaliVita dar în doze şi combinaţii mai mari decăt cele indicate în prospect. De ce? Pentru că nu poţi să recomanzi, şi eu sunt cobiaul meu, doar doza zilnică recomandată atunci când ştii că boala se instaurează pe tărâm acid şi acesta predomină.  

Este ca şi cum (pentru o prăjitură) ai pune un gram Bicarbonat într-o ceaşcă de oţet şi te aştepţi să predomine Bicarbonatul. Luminiţa a specificat, ca recomandări, asocieri de produse CaliVita lichide, două sau chiar trei dintre Noni, ZenThonic, Ocean 21, OxyMax, Liquid Chlrophyll (p’ăsta-l iubesc cel mai mult), Oregano Oil… şi mai sunt. De ce aşa multe? Pentru că enzimele, scânteia vieţii, sunt foarte multe stabilizate în lichide. Cum a fost posibil aşa boli grele să fie ameliorate? A fost şi este. Fără enzime nu există viaţă, numai produsele naturale conţin enzime şi produsele CaliVita au componenta naturală foarte mare pentru că sunt concentrate. Pentru că sunt extrase la rece păstrează enzimele. Şi atunci te mai întrebi cum de fac minuni? „Luminiţa, în veci te voi iubi!“

Există lucruri care ştim că sunt imposibil de realizat,

până când vine cineva care nu ştie acest lucru şi le realizează. 

–  Albert Einstein

 

Nopate bună!

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Produse, Sanatate | Leave a comment

Abundenţă şi Sănătate

 

Dacă tot vorbesc cu tine, mai rar ce-i drept, îţi povestesc despre trăirile mele şi te mai ţin la curent cu citirile mele, m-am gândit să-ţi povestesc câte ceva şi despre activităţile mele. Una foarte dragă inimii mele este participarea la seminariile care au ca temă viaţa de calitate alături de firma la care suntem (eu şi cei care participăm) colaboratori şi care este CaliVita.

Am făcut introducerea asta pentru că de multe ori am vorbit la aceste seminarii şi nu ţi-am povestit nimic, am facut chiar materiale pentru revista noastră şi ţie nu ţi-am spus.

Sănătatea şi fericirea ca şi împlinirea viselor şi relaţiile de toate felurile interesează pe cei mai mulţi şi eu spun din ce cunosc şi experimentez în ideea de a bucura şi a da speranţă, pentru că într-acolo merg.

Cum se ajunge la abundenţă cu CaliVita? Venind la seminar atunci când sunt… 50 de grade afară, îndrăznesc să spun? Cei care în sîmbăta lui 5 august au fost la seminar ştiu că exact atâtea grade se simţeau. 

De ce suplimente alimentare de la CaliVita? Pentru că ele mi-au şi ne-au creat entuziasmul şi tot ele ne-au creat rezistenţa la căldură… pentru că în anii de când sunt parteneră cu această firmă am învăţat să urc… spre mine, spre libertate şi linişte, spre satisfacţii greu de intuit în trecut.

Sunt fericită să spun că sponsora mea a avut încredere să mă numească (co)organizatoare alături de sponsora ei, că băiatul meu mi-a ales titlul şi tema seminarului, că am avut aur la acest seminar, d-nele Gold Palm Manager au fost acolo, că am fost întâmpinată cu multă încredere şi toţi ne-am despărţit cu zâmbetele pe buze vorbind de cele noi învăţate în acest timp.

Deschiderea s-a făcut cu o idee demnă de un argint (Silver Palm Manager), a început prin a ne antrena să ne reamintim din temele ultimului seminar. Minunat!

Au fost relatări despre Oregano Oil, benefic în afecţiuni dermatologice, respiratorii, sistem endocrin şi altele foarte multe. S-a menţionat faptul că o dorinţă mai veche, aceea de a avea om nou la seminar, a fost împlinită. Domnul fiind însoţit de o persoană care apreciază de acum produsele noastre. O mărturie foarte de suflet a fost a celui care după o luptă de cincisprezece ani cu rinita alergică, a câştigat bătălia în patru luni cu ImmunAid şi VirAgo. Silver Palm Manager a anunţat o realizare de manager şi anume treizeci de picioare aducătoare de bonus… unii nu ştiu sa numere pâna la treizeci… glumă!

Şi pentru că eram şi eu pe acolo nu puteam să nu spun cateva cuvinte despre produse. SharkAid pentru mine, este un mod de viaţă. Am început cu el pentru mâna mea cea ruptă, acum un an şi jumătate şi nu mă mai despart de el. El are grijă de echilibrul meu acido-bazic pentru că nu vreau să se instaleze nicio boală la mine şi observ din când în când minuni la suprafaţă. Piele mai fină, pentru că iau şi Vitamina C1000, un păr care mă ascultă şi unghii frumoase dar mai ales pielea de pe tălpi care a uitat să se îngroaşe.

Ne-a fost reamintit uriaşul avantaj oferit de firma Calivita, acela de a avea o afacere „la cheie“. Firma se ocupă şi ne pune la dispoziţie toată logistica la care te-ai gândit sau nu ai ştiut să te gândeşti începând cu produsele de top, sistem de comenzi, sisteme informatice ce permit informaţii despre facturi cu cea mai mică comanadă şi cu cel mai indepărtat client, depozite, relaţii de colegialitate cu conducerea… mai există pe undeva?

Eşti fericit? Dacă nu, învaţă! Fericirea se învaţă. In fiecare zi fă lucruri (Exerciţii de fericire) care te fac fericit şi fericirea nu va întarzia să apară. Ăsta e un motiv în plus să cauţi să-ţi descoperi talentele. Nu mai simţi că este muncă acea activitate la care te pricepi cel mai bine.

Am fost şi eu acolo şi ca de fiecare dată când sunt în program am în obiectiv să vorbesc despre importanţa produselor CaliVita şi pe cât posibil îndrăgostirea celor prezenţi de ele.

Numeroase scrieri de specialitate citează enzimele ca pe „substanţe magice“ care pun în mişcare TOATE procesele biochimice care au loc într-un organism viu. Toate procesele! Nu există diviziune celulară, creştere şi reproducere fără enzime. Enzimele se găsesc in celule! Vitaminele, Mineralele, Hormonii NU pot face nimic fără enzime!

Duşmanii enzimelor: Căldura (enzimele mor la temperaturi mai mari de 40-60 grade C) şi PH-ul acid (enzimele mor in urma procesarii industrială şi nu se pot fabrica – exista doar in organisme vii).

În ce condiţii sunt fabricate produsele CaliVita? Sunt extracte concentrate la rece şi ambalate în vid pentru a li se păstra nutrienţii (enzimele). Te mai miri de ce Noni, Ocean21, Oregano Oil, Nopalinul… fac minuni? Dar să vezi unde ajung ele şi de ce sunt aur pentru organismal tău.

Descoperiri în domeniul biologiei (Dr. Bruce Lipton specializat in biologie celulara, în cartea sa „Biologia credinţei“ şi în foarte multe articole şi documentare) relatează despre importanţa enzimelor în celula umană şi sistemul de apărare al celulei în condiţii de stres. Într-un experiment s-a îndepărtat nucleul unei celule din peretele unui vas de sânge şi s-a constat că celula funcţionează chiar şi fără nucleu. Atunci s-au continuat cercetările asupra membranei. Constatările au surprins. Pe membrană, formată din trei straturi, sunt două tipuri de receptori (enzime): unul de tip canal prin care se elimină reziduri şi intră nutrienţi şi unul de tip antenă (de protecţie). Receptorul antenă închide receptorul de tip canal în două situaţii: când la membrană ajung toxine din alimentaţie şi când la membrană ajung toxine eliberate de hormonii şi organele organismului în condiţii de stres. Se ştie, creierul comandă glandelor să producă substanţe, care sunt nocive, în condiţii de stres. Deci, în funcţie de cum reacţionăm la stres, celula se dezvolta sau se sufocă.

Cu ajutorul componentei naturale (enzimele din materia vie: plante, scoici, peşte, minerale chelatate, etc.) a produselor Calivita menţinem organismul funcţional şi-l apărăm de „intruşi“ aducători de boli. Aducem la celulă hrană (produse CaliVita) cu enzime ceea ce înseamnă că antena deschide canalul pentru a primi hrana şi a elimina rezidurile din celulă. Şi dacă învăţăm să gestionăm stresul (tot cu produse CaliVita), glandele nu vor mai secreta substanţe nocive pentru organism.

Concluzia experimentului este că atitudinea noastră faţă de stres induce sau nu bolile. Până acum se ştia că bolile sunt induse de gene. Deci: „suntem controlaţi de percepţiile noastre nu de gene.“

Alte experimente demonstrează că celulele comunică nu numai prin reacţiile chimice ci şi prin câmpuri asemănătoare cu cele electromagnetice, lumină, sunete, etc. Ele cooperează, lucrează numai împreună. Poate a venit vremea să completăm învăţăturile despre produsele noastre şi despre cooperarea in sistemul nostru, care de departe este cel mai uman.

Nicio problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de gândire la care a fost creată. – Albert Einstein

Iubire în suflet!

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Produse, Sanatate | Leave a comment

De sănătate…

                    Am găsit pe net un material care reunea paragrafe ce au făcut subiectul multor articole dea lungul anilor. Paragrafe în care se vorbeşte despre sănatate tinând cont de acizi şi baze în organism. Conform Legii atracţiei, vibraţiile emise se reîntorc multiplicate, se pare că eu foarte des am în gândurile conştiente şi inconştiente aceste substanţe, între care se desfăşoară sănătatea sau boala dar şi fericirea şi nefericirea noastră, astfel încât mă lovesc mai des de aceste articole cu şi despre acizi şi baze.

Sunt însă destui cei care nu le observă. Mai zilele trecute cineva nu înţelegea prea bine cum e cu acizii. Nimeni nu s-a născut învăţat. Poţi întreba sau poţi cauta să te documentezi dacă vezi că sunt despre sănătate şi nu eşti departe de a avea nevoie de ea.

Am mai auzit şi discuţii referitoare la „care este logica după care nu se fac publice aceste lucruri?“… adică medicina alopată de ce nu aruncă industria medicamentelor (atît de bănoasă) la gunoi şi să se reprofileze pe suplimente naturale şi alimentaţie sănătoasă? Pe bune? Cât de fraieri să fie cei care deţin frâiele?

Cum fiecare doarme cum şi-a aşternut şi va dormi cum îşi aşterne, va face alegerile care îl va duce… va vedea el unde. În continuare redau aceste fragmente care ar trebui să dea de gândit oricărui om căruia îi trece prin cap că organismul uman este viu iar alimentaţia moartă (procesată şi sintetică) nu are cum să-i aducă sănatatea şi că Dumnezeu ne-a făcut din iubire iar necazurile, fricile şi grijile nu aduc sănatatea sau fericirea.

 Dr. Robert Young, microbiolog şi nutriţionist din Statele Unite, a studiat ani de zile aciditatea sângelui, considerând-o, alături de alţi specialişti din domeniu, principala cauză a bolilor din epoca modernă.

El afirmă: „Nivelul pH-ului din toate materiile fluide ale organismului nostru afectează fiecare celulă din corp. Întregul proces metabolic depinde de alcalinitatea mediului. Aciditatea crescută cronică corodează ţesuturile organismului iar, dacă nu este ţinută sub control, întrerupe activitatea şi funcţionarea celulelor, de la bătăile inimii până la circuitul neuronal cerebral. Cu alte cuvinte, aciditatea afectează însăşi viaţa. Ea se află la baza tuturor bolilor şi îmbolnăvirilor.”

„Excesul de aciditate din organism este cauza tuturor bolilor degenerative. Când se distruge echilibrul, iar organismul începe să producă şi să depoziteze mai multă aciditate şi mai multe deşeuri toxice decât poate elimina, atunci încep sa se manifieste diferite dureri şi afecţiuni.

În anul 1931, dr. Otto Heinrich Warburg (1883-1970), a primit premiul Nobel datorită descoperirii cauzei primare a cancerului. El a primit această recunoaştere ştiintifică datorită tezei sale numite „Cauza primară şi prevenirea cancerului”. 

Dr. Otto Heinrich Warburg a afirmat: „Lipsa de oxigen şi aciditatea sunt două feţe ale aceleiaşi monede: dacă o aveţi pe una, o aveţi şi pe cealaltă. Substanţele acide resping oxigenul; în schimb, substanţele alcaline atrag oxigenul. Privarea unei celule de 35% din oxigenul său timp de 48 ore o poate transforma în celulă canceroasă.”

Conform doctorului Warburg în lucrarea sa „Metabolismul tumorilor”, „Toate celule normale cer în mod absolut oxigen, însă celulele canceroase pot trăi fără oxigen – este o regulă fara excepţie. Ţesuturile canceroase sunt ţesuturi acide, în timp ce ţesuturile sănătoase sunt ţesuturi alcaline. A descoperit de asemenea, că celulele canceroase nu pot supravieţui în prezenţa oxigenului.

Dr. Theodore A. Baroody afirmă la rândul său în cartea numită „Alkalize or Die” („Alcalinizaţi sau muriţi”): „În realitate nu contează numărul bolilor, ceea ce contează este că toate provin din aceeasi cauză… multe deşeuri acide în corp!”.

Printre alimentele alcaline se numără:

  • vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante,
  • fructele,
  • legumele crucifere,
  • lapte bătut,
  • zer crud,
  • alge comestibile,
  • mei, quinoa, soia, hrişcă,
  • lapte crud,
  • migdale,
  • ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece,
  • condimente naturale,
  • vin organic,
  • iaurt din lapte crud,
  • măsline,
  • apa pură,
  • apa cu lămâie,
  • ceai de plante medicinale,
  • lapte de migdale,
  • ceai verde.

După foarte multe liste de alimente alcaline din multe scrieri, după multe tabele citite, eu mă ghidez după un singur lucru: alcalin înseamnă crud, neprocesat pentru că la temperaturi mor enzimele… dar asta este altă poveste.

De un real folos profilactic şi în diverse afecţiuni (rare dar care mai apar totuşi) eu iubesc suplimentele alimentare de la CaliVita care au o componenta naturală foarte mare din moment ce rezultatele sunt de excepţie… la mine, căci de mine vorbesc.

Numai bine!

 

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Produse, Sanatate | Leave a comment

Nucul

M-am hotarat sa merg in tabara. Aflasem de existenta ei in niste momente magice, intr-o alta tabara. Simteam ca trebuie sa fie ceva foarte diferit de toate concediile mele. De ce? Nu m-am intrebat, doar simteam. Aceasta tabara avea si o tema. Pana acum taberele de care stiam eu erau doar de relaxare si distractie. Si nu numai ca avea si o tema dar primesc si programul… Program? In concediu? Glumesti! Nu. Nu era gluma. Prima zi de tabara incepea la ceasul orelor din a doua jumatate a zilei. Pana aici era ok. A doua zi incepea… la ora 7! Cand sa ma trezesc eu ca sa fiu gata la 7? La 6,30 nu? Trebuie sa am timp si de cafea ca d’aia sunt in concediu. Da, dar cu ce incepea? Incepea cu ,,yoga Lady Niguma la sala”!?!? Ca si cum nu era destul, citind in continuare aflu ca… program dimineata, program dupa…

 Ok. Cu cat citeam mai mult din program cu atat eram mai linistita si increzatoare ca va fi o tabara minunata. Cu tot ce se anunta? Asta simteam si imi era tare bine. Am ajuns, ne-am aranjat in camere intr-o locatie de multe stele, si am mers la sala la prima intalnire.  Ne-am cunoscut, ne-am prezentat, ni s-a povestit in cateva cuvinte ca vom face yoga, vom invata si vom fi activi, vom face si excursii… alo, nu este o luna, sunt doar cinci zile! Am fost intrebati si cu ce asteptari am venit in aceasta tabara. Adica stiind tema, stiind programul cum de am mai venit? Am raspuns mai mult decat cinstit ca nu mi-a placut niciodata sa invat, nu mi-a placut niciodata sa ma trezesc devreme, un motiv foarte serios pentru care nu-mi place sa merg la servici… de parca ma intreaba cineva… Am raspuns ca niciodata nu mi-a placut sa fac gimnastica… m-am apucat de multe ori si m-a tinut cu mult mai putin decat luarea deciziei de a incepe exercitiile. Am raspuns ca niciodata nu mi-a placut sa stau in fata intr-o sala de curs, de sedinte, de informari… Si totusi eram acolo. M-am surprins. Incercasem ceva asemanator in tabara ce avusese loc cu o luna inainte. Se intampla minuni?

Mergem in camera, ies in balcon si ma intampina un… nuc. Nu era batran judecand dupa grosimea tulpinei dar era rotund. Crengile lasate pana aproape de pamant si privit de sus de la etaj formau o coroana maiestoasa. M-a trezit placut aceasta priveliste aducandu-mi aminte de nucul care imi da binete in fiecare dimineata si imi asigura perdeaua verde peste zi aici unde stau in Bucuresti.

Am iesit in gradina minunat amenajata a complexului si am gasit o masa cu doua scaune si o banca toate din lem masiv. Un aranjament unde relaxarea cred ca s-a nascut, era o pata de culoare peste covorul pufos de verde si iarba… sub un nuc. Aici mi-am amintit ca toata copilaria mea am avut in curte, in fata camerei mele un nuc. Mama imi spusese, si eu o credeam mereu, ca in nuc nu sunt omizi. Asta era un motiv pentru care il iubeam. Si vara imi tinea umbra. Ma supara putin cand venea toamna si dupa ce mama se urca in el si ii scutura nucile eu cu sora trebuia sa le adunam. Nu stiu daca ma irita treaba in sine sau faptul ca pe vremea aia parintii erau la servici sase zile din sapte, in fiecare dupa amiaza aveau cate ceva de facut…

Nucul copilariei. M-am nascut si am crescut si am invatat sa merg si am invatat sa vorbesc… sub el. O vreme nu l-am avut langa mine si pe urma… s-a uscat. Eu plecasem de mult de langa el. Mult, mult a trecut pana sa am alt nuc la geam. De doi ani am nuc la geam. Pana in tabara asta nu m-am gandit la o legatura intre cei doi si pe urma trei nuci. Sunt la etajul trei si el este suficient de inalt ca sa urce si mai sus.  Si este suficient de bogat ca sa nu ma arda soarele vara si sa-mi lumineze geamul iarna cu crengile pline de zapada sau doar cu coaja lui gri deschis. Este normal, zic eu, ca odata cu trecerea anilor sa te mai inteleptesti dar eu cred ca nucul marcheaza niste praguri. Cand am venit aici stiam ca dupa alimentatie si suplimente trebuie sa am grija cum si ce simt. Dupa ce am al doilea nuc la geam am aflat de theta healing si ca pot invata ce sa cer si pot cere si ca minunile nu sunt chiar ceva atat de indepartat. Mi-am canalizat, sau am stiut ca se poate, gandurile… Ce vrea sa-mi spuna al trelea nuc? Cel din tabara? Tema taberei a fost abundenta. Am invatat despre, eu ii spuneam ecou, semintele bunastarii pe care daca le plantezi le si culegi. Am invatat si ca intuitia ta poate fi ,,trenul” in care daca nu te urci, adica nu o asculti, iti vei aminti cu pareri de rau… De cate ori o neglijam fara sa invatam nimic despre ea, fara ca o secunda macar sa ne intrebam ce vrea sa ne spuna si unde sa ne duca? Am gasit scris ca ea, intuitia, este modul lui Dumnezeu de a ne spune ca e cu noi. Acum in tabara am aflat ca este de ,,acolo” de unde se aduna toate trairile noastre trecute, prezente si viitoare cu care rezonezi, o atragi, si care este dintr-o vibratie din cele mai inalte. Vibratia inalta este si cuvantul Dumnezeu si cuvantul Iubire iar daca le si traiesti atragi si mai multa… intuitie!

Abundenta inseamna si abundenta in trairi… prima tabara… Acum ca am ,,plantat” semintele abundentei… acest articol trebuie sa se termine cu ,,va urma”, nu?

Iubire in suflet!   

 

 

Posted in Acasa, Afacere, Blog, Motivatie, Sanatate | Leave a comment