Melancolie

Trec printr-o perioada usor melancolica. Imi aduc aminte de verile din Vama si ceea ce mi se pare fascinant este ca nu le mai tin minte cronologic, habar n-am care a fost ordinea lor. Amintirile, in masura in care ele mai exista, sunt grupate in functie de fetele cu care am fost.
E cum zice Andries. Femeile sunt autobuze, dar fara ele stam pe loc. Ce n-a inteles el este ca toate au cam acelasi traseu, ceea ce in timp devine monoton si enervant. O plimbare pe jos e mult mai relaxanta si mai sanatoasa….in cautarea autobuzului care merge pe un traseu nou.

Cred ca e pentru prima data cand imi permit de buna voie sa fiu melancolic. E semn ca evoluez si ca am reusit sa-mi controlez si aceasta stare cu care eram in conflict de atata timp.