Pentru prieteni.

nu m-am mai indragostit de mult…
asta este un fel de scuza pentru ca din ce in ce mai rar scriu ceva interesant,
asa cum imi spunea Andreea (Chagrin) ieri.
pentru ca, pentru a reusi sa scriu ceva frumos trebuie sa simt ceea ce scriu.
iar in ultimul timp parca nu mai simt nimic. mai imi revin din cand in cand
amintirile sentimentelor avute acum mult timp, mai ma face Radu uneori sa am
parte de niste sentimente nu prea frumoase dar destul de puternice, dar nimic
puternic si frumos. si a trecut mult timp asa….
poate ca nu ma voi mai indragosti niciodata…
stiu ca asta este o  naivitate, nici eu nu am crezut atunci cand am spus-o numai
ca in momentul asta asa ma simt.
stii tu…ce-ti pasa tie chip de lut dac-oi fi eu sau altul…..iar eu in lumea
mea ma simt nemuritor si rece. si nu, nu a fost nevoie sa caut versurile astea
din Luceafarul lui Eminescu pe net pentru ca le am in minte…caut inca pe
cineva care sa ma considere perfect iar in cautarea asta devin din ce in ce mai
rece pe masura ce sunt din ce in ce mai sigur ca ceea ce caut nu exista.
sau poate ca sunt prea pretentios. dar am spus ca nu fac compromisuri si am de
gand sa-mi tin promisiunea.
reciteam zilele trecute ceea ce am scris in anumite momente ale vietii mele.
scriu frumos atunci cand sunt indragostit. scriu atat de frumos incat ieri imi
spuneam ca nu as mai putea niciodata sa scriu asa. si ca eram incredibil de naiv
atunci.
aveam dreptate….dar pe urma mi-am dat seama ca daca m-as indragosti in
momentul asta mi-as regasi frumusetea din scris si as fi la fel de naiv ca si
atunci….
intotdeauna sunt naiv cand iubesc. cu cat iubesc mai mult cu atat sunt mai naiv
si mai idealist…
dar astea sunt constatari ale unor stari traite acum mult prea mult timp…
si totusi….am iar senzatia aia ca ceva frumos se va intampla…este ciudat
pentru ca a trecut mult timp de cand am avut-o ultima data….
si cata nevoie am de ceva frumos acum! ceva care sa ma zdruncine din incheieturi
si sa ma trezeasca la viata…..am intrat iar in amortire, ma simt din ce in ce
mai prins de ea si trebuie sa evadez…
si acum parca este momentul cel mai prielnic sa se intample ceva frumos. poate
ca deja a inceput sa se intample numai ca nu a sosit momentul…
toate la timpul lor. trebuie uneori o viata intreaga de pregatiri pentru ca
intr-un anumit moment sa fii pregatit sa fii intr-un anumit loc pentru a intalni
fericirea.

P.S.: poza este facuta de Andreea (trees3free). nu i-am cerut voie sa o iau dar
sunt sigur ca nu se supara 😀