Autocunoastere

   e bine ca se termina sesiunea pentru ca am inceput sa am apucaturi ciudate.
ma trezesc ca ma intepenesc intr-o problema minora si pur si simplu nu pot sa
trec mai departe pana nu o rezolv. asta chiar daca rezolvarea ei este total inutila.
   nu imi dau seama prea clar dar cred ca psihicul meu vede in asta o modalitate
de a elibera nervii, energia negativa si energia statica acumulate de-alungul
atator ore de stres si de invatat.
   in momentul in care ma incapatanez sa rezolv un astfel de nimic sunt perfect
constient ca ceea ce fac este o absurditate, ca nu imi va folosi la nimic in
viitor. cu toate astea pur si simplu nu pot trece de acea problema, mai mult
decat atat, ma enervez la culme.
   desigur, este o prostie. insa cred ca prostia asta provine de undeva din
adancul psihicului. in felul asta psihicul meu isi descarca furia pe ceva, se
elibereaza de prea multa energie negativa acumulata in timp.
   cum in general sunt un tip destul de controlat si foarte rar ma cert serios
cu cineva, aceasta energie negativa nu se poate elibera prin certuri si cauta
alte modalitati. iar cramponarea in probleme minore cred ca este o astfel de
solutie.
   asa imi explic de ce ma enervez la culme atunci cand un program refuza sa mai
mearga, cu sau fara motiv. de asta ma enervez la culme atunci cand sunt la volan
iar unul din fata mea se misca nejustificat de incet. sunt pur si simplu
modalitati prin care subconstientul meu isi elibereaza furia, furie pe care eu
constient nu ii permit sa o elibereze altfel. in aceste momente constientul nu
mai gaseste un motiv bun pentru care sa se controleze si de aceea lasa frau
liber subconstientului. care subconstient se dezlantuie injurand de mama focului
programul ala retardat care nu merge asa cum ar trebui si pe dobitocul ala care
merge cu mercedesul mai incet decat merge bunica-sa iarna pe gheata.

P.S.: 1) mi-am adus aminte azi de melodia asta. imi place mult de tot. :))
2) am gasit poza din intamplare. mi s-a parut draguta. :))

3 Responses

Leave a Reply