Siguranta si incredere pe ma-sa

   in urma unor evenimente mai putin fericite, ieri a trebuit sa ma duc la
politie sa-mi ia amprentele. a fost o experienta interesanta in urma careia am
avut parte de niste revelatii.
   mi-am dat seama ca in caz ca mi se intampla ceva cel mai prostesc lucru pe
care il pot face este sa ma duc la politie. singurul lucru pe care il voi
realiza facand asta este ca ii voi indispune teribil pe politistii care nu au
chef de mine si voi pierde timpul semnand declaratii la politie.
   dar sa povestesc mai bine cum a fost vizita.
   primul lucru pe care l-am remarcat inca de la intrare a fost burta unui
politai. instantaneu m-am gandit cum naiba ar putea asta vreodata sa alerge dupa
un hot si sa-l si prinda. pe urma m-am gandit ca un tip ca el nu poate merge, el
se rostogoleste. asa ca daca hotul alearga spre vale ar avea o sansa sa-l ajunga…
   am stat 5 minute pana s-a rostogolit ala in sectie sa vada daca gaseste pe
cine trebuie, timp in care am putut remarca masinile din dotare. care
bineinteles ca erau Dacii. imediat mi-am adus aminte ceea ce s-a intamplat luni
cand am impins Bolidul prin centrul orasului pentru a-l face sa porneasca (cred
ca o sa vina si un articol pe tema asta cat de curand) si m-am gandit cam ce
sanse sunt sa prinda astia cu Daciile lor 1310 break o masina straina. singura
varianta care mi-a venit in minte a fost ca atunci cand va vedea infractorul
masina care-l urmareste va incepe sa rada incontrolabil, nu va mai fi atent si
va intra in vreun stalp. alta explicatie n-am gasit.
   am fost dusi intr-un birou unde prietena mea a fost pusa sa dea o declaratie
in legatura cu evenimentele care avusesera loc. tipul care cica era agent
principal era un tip cam pe la 1.60m si vreo 50 de kile cu o freza din aia data
cu gel pe-o parte, de hauzar-manelist. imi venea sa-l intreb ce vant l-a adus pe
el acolo dar m-am abtinut pentru ca politai fiind nu cred ca ar fi inteles ironia.
   in timpul in care am stat acolo mi-am dat seama ca cea mai importanta
ocupatie a politiei din Romania este aceea de a pleca acasa. in cele 10-15
minute cat a durat scrierea declaratiei am auzit de vreo 2-3 ori pe diversi
spunand ca nu mai fac nimic pentru ca pleaca acasa. lucrul asta m-a facut sa ma
gandesc ca poate au ajuns la un acord cu infractorii, in sensul ca atat unii cat
si altii lucreaza dupa un orar stabilit de comun acord.
   nu am putut sa nu remarc interesul deosebit acordat cazului nostru:
1) mai sunati dumneavoastra zilele urmatoare sa vedeti care e treaba
2) politistul care se ocupa de ancheta nu era la serviciu a doua zi dupa eveniment
3) la ora 14.30 toti erau deosebit de preocupati sa fuga de la serviciu.
4) nu s-a obosit nimeni sa intrebe in legatura cu eventualii oameni suspectati
pentru infractiune
5) toti aveau aerul ala ca se fac ca fac dar ca in realitate nu vor face
niciodata nimic.
   dupa vizita asta eu l-am inteles pe Becali. acum mi se pare normal ca daca ai
ocazia, sa-ti faci dreptate cu mana ta. politia in mod sigur nu va face nimic.
nu ai cum sa te astepti ca politia te va proteja si iti va face dreptate pentru
ca nu are nici mijloacele necesare si nici vreun chef sa faca asta. sa te
fereasca Dumnezeu sa ai vreodata nevoie de ei!
   dupa ce am plecat de acolo am vrut sa ne ducem la o biserica. dupa ce am
intrebat cateva persoane am reusit in cele din urma sa gasim una. cand am ajuns
in fata ei, la intrare am dat de un lacat.
   inteleg ca politia nu avea niciun chef de noi…dar nici Dumnezeu?…