Pentru pereti

   cred ca am devenit prea fericit. nu credeam sa ajung vreodata sa spun asta
dar cred ca e adevarat. :))
   era povestea aia cu lupta de la Calugareni in care Mihai Viteazu in timpul
luptei inainteaza atat de mult incat oamenii lui nu pot tine pasul cu el si e
inconjurat de turci. cam asa ma simt si eu in perioada asta.
   de ceva timp sunt mai detasat de problemele mele decat eram pana acum si
vad numai partea frumoasa a lucrurilor. principiul meu, care mi se pare foarte
simplu si general valabil este: o viata avem, timpul este scurt. de ce sa
ne petrecem viata asta tristi cand putem sa ne-o petrecem fiind fericiti?
   nu pot intelege de ce tristetea ar putea fi acceptata…ea trebuie combatuta
din toate puterile. atunci cand esti trist trebuie sa lupti cu starea de rau si
sa-ti spui obsesiv ca nu trebuie sa te lasi invins, trebuie sa domini tristetea
si sa-ti recapeti buna dispozitie. nu, nu vorbesc prostii, in cazul meu a mers
desi am parte de lucruri care cred ca ar intrista pe oricine. incerc insa sa vad
de fiecare data partea frumoasa a lucrului pe care il fac, incerc sa
constientizez ca viata in sine este un motiv de fericire si ca prin urmare ar
trebui sa fiu fericit in fiecare moment in care ma bucur de ea.
   de asemenea am observat ca incep sa-mi schimb radical parerile in ceea ce
priveste literatura. nu stiu daca ai observat dar foarte mare parte dintre
creatiile literare pornesc din tristete si propaga tristetea. sunt de acord ca
tristetea poate da nastere unor capodopere, unor opere absolut minunate, insa nu
pot sa nu remarc ca este mult mai usor sa scrii fiind inspirat de tristete decat
fiind manat de fericire. este incomparabil mai usor sa intristezi lumea prin
ceea ce scrii tu decat sa o faci sa zambeasca, sa o faci mai buna.
   am inceput sa scriu din tristete. tristetea a fost aceea care m-a facut sa
scriu, majoritatea scrierilor mele sunt triste. in ultimul timp insa am incercat
sa schimb acest lucru, am incercat sa fac lumea sa zambeasca, sa gandeasca pozitiv.
   asta este o mare problema. suntem invatati sa gandim negativ. sa fim mereu
nemultumiti de ceea ce avem. sa ne dorim mai mult. este normal sa vrei mai mult.
este firesc. insa mie mi se pare normal sa vrei mai mult in timp ce stii sa te
bucuri de ceea ce ai. prea putini stiu sa faca asta si de aceea apare invidia si
ura intre oameni.
   degeaba esti cel mai bogat si cel mai puternic om din lume. asta te poate
face fericit, nu neg acest lucru. sunt insa absolut sigur ca aceasta fericire nu
se compara ca traire cu constientizarea fericirii de a trai, fericirii de a avea
o familie, fericirii de a fi.
   nu poti gasi fericirea in nimic exterior. nimic din ceea ce ai nu te poate
face fericit. fericirea porneste din interior.
   trebuie sa inveti sa vezi. ai putea sa incepi prin a fi fericit ca ai doua
maini si doua picioare. ai fost vreodata fericit din motivul asta? te-ai gandit
vreodata cum ar fi viata ta daca nu le-ai mai avea? nu trebuie sa astepti sa iti
fie amputate ca sa iti dai seama cat de bine este sa fii intreg…
   Tudor Chirila spunea ca fericirea este ceva ce nu se atinge niciodata dar in
cautarea careia trebuie sa alergi tot timpul. eu spun ca fericirea poate fi
gasita doar atunci cand te opresti din cautarea ei in afara si incepi sa o cauti
in interiorul tau.

2 Responses

  1. ADRIANA says:

    sa fi fericit cu adevarat inseamna  sa fi liber,sa ai libertate
    spirituala,sa te simti liber sa faci ce vrei ,ce simti,sa fi
    multumit de tine insuti si sa te simti impacat,aceasta este
    adevarata fericire care dureaza..fara sa te simti indoctrinat
    sau legat de ceva ,sa nu urmezi conceptiile altora care oricum
    le au pt ca au fost indoctrinati de altii,mintea lor n-a fost
    libera sa-si puna intrebari si sa-si descopere singuri propriul
    adevar..au fost si sunt victimele ideologiilor
    (religioase..sociale),ei nu sunt liberi nici psihic nici
    spiritual..si deci nefericiti..
    Cred ca e de prisos sa ma mai repet victor si sa spun ca imi
    place cum gandesti,esti constient si stii sa traiesti cu
    adevarat..o minte treaza si constienta cum putine mai sunt in
    ziua de azi:)

  2. Victor says:

    multumesc Adriana…si da…cred ca ai dreptate in legatura cu
    ceea ce ai spus despre libertate. 🙂
    libertatea este pentru mine unul din cele mai importante
    lucruri, am nevoie de ea pentru a exista si de aceea instinctiv
    tind sa fiu impotriva oricaror ingradiri. 🙂

Leave a Reply to ADRIANA Cancel reply