Prima zi

   "prin prisma a ceea ce ai realizat esti cel mai mare ratat pe care il cunosc.
insa prin felul tau de a gandi si a o vedea esti singurul invingator in lupta cu
viata pe care il stiu."

   azi a fost prima mea zi de lucru. inevitabilul s-a produs.
   cand am ajuns acolo si am vazut toata agitatia aia am intrat in "sleepy
mode". sleepy mode e varianta mea ardeleneasca. din principiu nu sunt un tip
prea grabit insa varianta mea ardeleneasca este si mai lenta.
"-da’ unde se grabesc toti astia? ca doar nu dau turcii…"

   mi s-a dat si uniforma. prima pereche de pantaloni a fost perfecta…adica
imi veneau perfect ca lungime. pacat ca n-am convins in niciun fel pantalonii
aia sa se si incheie. probabil ca aia care i-au facut i-au facut pentru d-alde
LeBron James si Kobe Bryant, d-aia cu picioare de 5 metri.
   urmatoarea pereche a fost buna. adica am reusit sa inchid nasturele ala
nenorocit…problema e ca el n-a vrut. si cand m-am aplecat putin am auzit un
zgomot metalic pe podea si m-am simtit mult mai liber.

   cred ca m-am spalat de vreo 40 de ori pe maini azi. pentru ca cica e interzis
sa pui mana pe la gura, pe la nas sau sa te scarpini prin diverse locuri atunci
cand lucrezi in industria alimentara. toate bune si frumoase, problema e ca
toate ticurile mele au legatura cu scarpinatul. in par, in cot sau pe coapsa.
nu-i problema…acum ma simt mult mai curat, mai pufos si mai stralucitor.

   e interesant ca dupa aceasta prima zi toti m-au intrebat cum rezist si daca
pot face fata. parerea mea este ca au pus prost problema. intrebarea nu este cat
timp pot face eu fata, intrebarea este cat pot face ei fata cu mine acolo?
   pentru ca atunci cand m-au pus sa le coc chiflele a fost interesant :-" imi
dau 4 feluri diferite de chifle, doua aparate diferite in care sa le incalzesc,
fiecare cu cate 3 sertare. fiecare tip de chifla se taia in 2 sau in 3 si
fiecare din aceasta jumatate sau treime isi avea locul ei special. poi
imagineza-ti cam cate combinatii ies din treaba asta. si ca sa intelegi mai clar
situatia este de ajuns sa spun ca la testul psihologic pe care l-am dat ca sa
pot da examenul pentru permis tanti mi-a spus ca am mari probleme cu atentia.
   pana mea, esti chifla te coci acolo unde iti spun eu ca nu mori. chiflele
saracele n-au comentat, supraveghetorul in schimb a facut-o.
   dar nu este vina mea. este total neproductiv sa pui un tip cunoscut pentru
lipsa lui de atentie langa o tipa draguta si sa-i mai ceri sa faca si ce
trebuie. aproape ca incepusem sa gresesc intentionat alea numai ca sa-i mai aud
vocea spunandu-mi inca o data:
"-nu Victor, nu asa!!!"
   stai linistit, glumesc. dar cred ca esti de acord cu mine ca daca ai ai de
ales intre a face o munca oribila si a te uita la o tipa draguta, nu o sa alegi
munca.  
   cand in sfarsit am reusit sa ajung acasa m-a sunat matusa mea sa ma invite la
o plimbare in parc. desi picioarele ma dureau (si inca ma dor) intr-un mod
ingrozitor am acceptat fara ezitare. (ca sa-mi dovedesc ca nu ma invinge pe mine
sistemul :)) ) asa ca timp de 3 ore m-am odihnit jucand fotbal si rugby cu Andrei.
   cam asta a fost prima mea zi…cand iau vacanta?

5 Responses

  1. ADRIANA says:

    hai ca iti fac eu una acum pe loc,sa vedem daca iti place:

    uf!uf!uf ce viata mizera,da-o dracu de-i stinghera
    or de-i optimista in miez de noapte
    si te transforma intr-un liliac sentimenal
    slabiciunea ma face sa scriu aceste versuri
    daca as fi puternic as pune viata pe ignore
    dar sunt un suflet pierdut ce ma miorlaiesc
    in loc s-o dau dracului viata sociala ,viata vegetala
    ce totului atarna,de la radacina pleaca..
    as vrea sa zbor,sa-mi tai radacinile..
    dar astept un vant prielnic..:))

  2. Victor says:

    ce frumooooos…ai scris o poezie despre miiiiine. 😀
    ma regasesc complet in ea, parca mi-ai fi citit gandurile ;))

Leave a Reply