in seara asta cand m-am intors de la serviciu am gasit comentariul de mai jos
primit de la Adriana. am fost fascinat de el, asa cum sunt fascinat de fiecare
data atunci cand gasesc ideile mele spuse de altcineva mai bine decat le-as
putea spune eu.
prin urmare am decis ca articolul meu din noaptea asta sa fie de fapt
articolul Adrianei, articol cu care sunt intru totul de acord.
traim o viata pretuind lucruri superficiale carora nu ar trebui sa le dam
importanta, si tot nefericiti suntem..
noi traim in aceasta lume pentru un oarecare motiv, pentru ceva anume..
in noi exista multe lucruri pe care trebuie sa le vedem, sa le studiem si sa
le întelegem, daca intr-adevar aspiram sa stim ceva despre noi insine, despre
propria noastra viata…
in mod evident, exista in fiecare dintre noi ceva ce ne amaraste viata si
impotriva caruia trebuie sa luptam ..
nu ne serveşte la nimic să ne înfumurăm cu titluri, onoruri, diplome, bani,
rationalism subiectiv inutil, virtuti invechite s.a….
ipocrizia si vanitatile prostesti ale falsei personalitati, fac din noi
oameni neindemanatici, demodati, retardatati, incapabili de a vedea noul…
cat adevar in ce ne spune Iisus Christos:„Fie ca mortii sa-si ingroape
mortii.” …multi oameni, cu toate ca traiesc, sunt de fapt morti pentru orice
posibila munca asupra lor insisi, si in consecinta, pentru orice transformare
interioara..
sunt persoane incatusate de dogmele şi credintele lor, oameni pietrificati în
amintirile zilelor demult trecute, indivizi plini de prejudecati , persoane
sclave a „ceea ce va spune lumea”, uneori „pedante”, convinse ca detin adevărul
pentru că aşa li s-a spus etc…
acesti oameni,animale inteligente (homo sapiens ar fi prea mult spus) ,acesti
filfizoni ce doresc preamarire si recunoastere doar pentru a simti ca valoreaza
si ei ceva ..nu vor sa inteleaga ca aceasta lume este un exercitiu psihologic,
prin intermediul caruia ar fi posibil sa anihilam acea uratenie pe
care o purtam cu totii în interior…
dar, astfel de persoane au intotdeauna cea mai buna parere despre ele insele;
se lauda cu virtutile lor, se simt perfecte, binevoitoare, serviabile, nobile,
caritabile, inteligente, cred că isi îndeplinesc datoriile etc.
viata e formidabila, e frumoasa, dar trebuie vazuta ca o scoala in care esti
pregatit pentru mai mult,,a o lua ca pe un scop in sine este evident un lucru
gresit..
din pacate, oamenii traiesc in mod mecanic, nicicand nu au auzit vorbindu-se
ceva despre munca interioara…si ce inseamna asta?..de cei care intr-adevar fac
bine celor amarati ,fara sa astepte ceva in schimb si fara sa se laude ,nu se
aude nimic in mas media..
o schimbare in noi este necesara, dar oamenii nu stiu cum sa se schimbe..
sufera mult si nici macar nu stiu de ce sufera…
a avea bani nu este totul… viata multor persoane bogate se dovedeste a fi
cu adevarat tragica…pana la urma cea mai mare avere a omului este comoara
sufleteasca,lumina interioara, "recolta" pe care a adunat-o de-a lungul vietii..
ce pot sa zic ,Victor? 🙂 am avut un profesor bun,pe tine..tu
esti inspiratia mea ,tu esti factorul declansator ,in
articolele tale eu imi vad gandurile mele transpuse minunat si
original ,imi trezesc o multitudine de sentimente atunci cand
le citesc..sentimente de care habar nu aveam ca exista..ma
incanta ,ma exalteaza,ma scot din amorteala.. ironia fina
,spiritul critic ,sinceritatea sentimentelor transpuse si
umorul cu care scrii articolele poate dispune pe oricine sa
gandeasca nu numai cu mintea ci si cu sufletul,si sa
reactioneze..asta binenteles,pentru cine are ochi sa vada,minte
sa priceapa si inima sa simta:)
iti multumesc pentru tot ca faci aici pe site-ul acesta,pentru
ca se vede ca o faci cu placere..
daca mai multi ar fi ca tine si ar avea curaj sa deschida ochii
si sa ia atitudine in orice fel ,lumea ar fi mult mai buna:):*
scuze:"pot dispune"..m-am emotionat:P
iti multumesc pentru cuvintele frumoase…inseamna foarte
mult pentru mine. 🙂
asta incercam sa spun eu acum multa vreme cand spuneam ca as
fi fericit ca prin siteul asta sa conving macar doi oameni sa
devina mai buni…in felul asta putem crea o lume mai buna.
poate ca suna ciudat si naiv dar eu cred putem raspandi
gandirea si binele din aproape in aproape.
eu te-am ajutat pe tine, tu vei ajuta pe altcineva…si
tot asa. cam asta e ideea…in felul asta vom ajuta la crearea
unei lumi mai bune. 🙂
ca o incheiere…mintea inseamna nimic fara suflet. 🙂
multumesc inca o data, Adriana. 🙂
mda…constatarea asta am facut-o si eu mai demult…nu stiu
cat de mult se poate vorbi despre o schimbare…atat timp cat
fiecare dintre noi are liberul arbitru, fiecare decide ce e bun
sau rau pentru el, iar cu aceasta ocazie si valorile/idealurile
unora difera…de exemplu daca gigi considera ca o viata
traita in bani si masini luxoase e idealul lui in viata, nimeni
nu-i poate "fura" visul. Ceea ce pentru unii e rau pentru altii
e bine…valorile si punctele de reper difera pentru ca toti
suntem diferiti… Si daca ar fi vorba de o schimbare
interioara, tot noi insisi ar trebui sa o facem si nicidecum
impinsi de la spate…cea mai buna schimbare e atunci cand
persoana constientizeaza ea insasi ce a gresit sau ce trebuie
sa schimbe. Cam la fel e si cu credinta, credinta este o
chestie pur personala, intima, pe care o persoana o
dobandeste(sau nu) la un moment dat, fara a-i fi impusa de
cineva(cam asa ar trebui sa fie)…e si un filmulet fain legat
oarecum de articolul tau, nu stiu daca am voie sa postez
linkul(cred ca unii l-au mai vazut)…
http://www.theinterviewwithgod.com/popup-frame.html
schimbarile interioare se pot baza pe lucruri
exterioare…pe evenimente care ni se intampla, pe carti pe
care le citim, pe idei pe care le prindem din zbor.
sunt de acord ca nu oricine se poate schimba, ca nu oricine
vrea sa se schimbe, insa sunt multi cei care cauta un scop in
viata, cauta sa inteleaga ce e cu ea, si nu gasesc nimic.
eu personal mi-am schimbat foarte mult ( in bine zic eu)
felul de a vedea viata si de a o trai citind cartile unui tip
pe nume Lazarev. nu i-am luat toate ideile pentru ca unele mi
s-au parut exagerate insa per ansamblu cartile lui m-au ajutat
mult pentru a-mi pune ordine in ganduri si in viata, pentru
a-mi schimba radical felul de a gandi. din pesimistul incurabil
cu tente emo am devenit cel de acum.
ce incerc eu sa spun este ca sunt oameni care vor sa se
schimbe, care vor sa devina mai buni, care vor sa inteleaga.
acesti oameni au nevoie doar de scanteia care sa aprinda totul
in sufletul lor. 🙂
cred ca o sa ma abtin sa mai comentez ceva aici:)