am o senzatie ciudata atunci cand aud ca cineva considera problemele
sentimentale ca fiind probleme importante. e ciudata pentru ca mereu am tendinta
de a zambi ironic insa incerc din toate puterile sa ma abtin.
probleme importante sunt sa nu ai ce manca, sa ai boala grava sau sa (Doamne
fereste!) iti moara cineva drag. astea sunt genul de probleme pe care eu le
consider importante. celelalte sunt niste mofturi cauzate de lipsa unei alte
ocupatii.
uneori am impresia ca oamenii au prins ceva din esenta vietii dar au prins
superficial, au pierdut esenta. intr-adevar iubirea este cel mai important
lucru, insa nu iubirea pentru o persoana de sex opus ci iubirea in general, ca
sentiment. iubirea vietii, iubirea parintilor, iubirea prietenilor, iubirea
naturii. am mai vorbit despre asta si nu o sa detaliez acum. insa o sa reiau
subiectul ori de cate ori cineva mi se va mai plange din iubire.
iubirea este rezumata cel mai bine de cei de la Voltaj: iubeste-o acum sau
uit-o acum. daca nu esti fericit ce rost mai are sa lupti pentru iubirea ta?
daca te face sa suferi acum cum ai putea sa stai cu ea toata viata? daca tu
crezi ca ea este sufletul tau pereche atunci nu ar trebui sa creada si ea la
fel? daca ea nu crede asta atunci asta nu inseamna ca trebuie sa cauti in
continuare?
eu vad iubirea foarte simplu si probabil ca de aia nu pot sa am relatii de
lunga durata.
iubirea dintre un el si o ea ar putea fi intr-adevar cel mai frumos sentiment
din lumea asta daca oamenii nu ar reusi sa-l transforme in cea mai oribila
suferinta.
suferinta inutila.
P.S.: in urmatoarele doua zile va veni Radu sa stea la mine ca sa poata da
admiterea la facultate. probabil ca nu voi mai avea timp sa scriu intrucat vom
fi mult prea ocupati sa jucam Warcraft :))
Lipsa "ei" duce la schizofrenie, iar sanatatea trece drept
problema esentiala.
Tema, asa cum tu o pui in evidenta, este corecta, in sensul ca
nu are rost sa suferi din cauza unei relatii nereusite, insa ma
tem ca nu poti calma pornirile provocate de instincte atunci
cand esti singur. Iar atunci cand te indragostesti (ipotetic
vorbind), tind sa cred ca iubirea fata de sexul opus ocupa
locul principal.
asta spui acum. sa mai cresti tu putin si o sa vezi ca nu e
chiar asa. bineinteles ca sunt oameni care nu se invata minte
niciodata dar tu pari inteligent asa ca sper sa nu fii unul
dintre aceia. 🙂
Îmi place punctul tău de vedere, dar de cele mai multe ori
marile iubiri aduc şi cele mai mari suferinţe.
asta pentru ca nm-avem griji mai mari pe cap in momentul
ala. daca am muri de foame sau am ramane fara casa iti spun eu
ca am uita definitiv de suferinta din iubire. :))
Suferinţa din amor e un soi de babă care se piaptănă când ţara
arde, ştiu. ;)).
stiu ca suferinta asta din iubire poate durea al naibii de
rau. n-am nimic cu cei care sufera din iubire pentru prima sau
a doua oara…am o problema cu cei care nu invata nimic din
suferintele astea si si la a 10-a relatie esuata sunt la fel de
deprimati ca si la prima.
e ca in bancul ala cu ursul…ori sunt prosti ori a inceput
sa le placa…
…si daca le place atunci de ce se mai plang? :))
Eu am o problemă cu cei care nu pot trece peste o relaţie,
chiar şi după un an de la despărţire.
dupa cum observi, si eu am aceeasi problema. :)) mai ales ca
astia in general sufera dupa unul/una care nici macar nu merita
efortul.
si in cazul meu a durat cateva luni bune sa-mi revin dupa
prima relatie esuata, vreo cateva saptamani sa-mi revin dupa a
doua, de la a treia incolo deja n-am mai avut probleme prea
mari. nu pentru ca n-as fi iubit la fel de puternic ci pentru
ca deja eram pregatit si stiam ce avea sa vina. e vorba sa
inveti din experienta si nu inteleg de ce unii nu reusesc sa
faca asta…
O întrebare off-topic acum, sper că mi se iartă îndrăzneala. Am
aterizat aici azi-noapte şi am citit câteva articole. Iniţial
am crezut că e un soi de blog cu 3 autori, până când am dat
peste postărilor altor omuleţi. Aşadar, îmi poţi explica unde
am aterizat mai exact?
e greu de spus. e un spatiu in internetul asta unde fiecare
spune ce vrea atat timp cat nu devine nesimtit. ca atunci aplic
cenzura. :))
siteul asta a fost infiintat de Radu, de Cosmin si de mine
in intentia de a spune fiecare aici tot ce ne taie capul in
legatura cu orice. sa fie un loc unde sa ne spunem liber
parerile, ceilalti sa le citeasca, si sa comentam si sa
discutam impreuna aceste idei.
intre timp Radu si cu Cosmin au renuntat la a mai scrie, am
ramas numai eu. spre deosebire de ei eu n-am de gand sa renunt
prea curand pentru ca imi place sa scriu. au mai venit si
cativa prieteni, cunoscuti sau necunoscuti care au simtit ca au
ceva de spus si au facut asta la rubrica "articolul tau". 🙂
cam despre asta este vorba in general pe aici. scrie fiecare
ce vrea, comenteaza fiecare ce vrea, world peace, flower power,
make love not war, treburi din astea. :)))
Bun. Mulţumesc pentru lămurire. Chestia aia cu „articolul tău”
mă cam băgase în ceaţă.