Departe…

   totul a inceput in urma cu cateva luni, inainte sa ma angajez, cand i-am
promis lui Radu ca, cu primul meu salariu vom merge la munte doar noi doi. nici
el nici eu n-am mai fost la munte de multi ani si amandoi ne doream foarte mult
sa urcam ore intregi asa cum faceam cand eram copii.
   timpul a trecut, salariul a venit, Radu este acum student si a scapat de
orice fel de griji (pana la urmatoarea sesiune) asa ca este timpul perfect
pentru a pleca.
   prima parte a calatoriei am facut-o deja, plecand cu masina din Giurgiu spre
Bucuresti. a fost interesant mai ales ca viteza maxima cu care am putut merge a
fost de 70 la ora. am fost depasiti pana si de doua tiruri si de o masina de
gunoi…dar cand iti canta Bob Marley si te gandesti ca muntele te asteapta
nimic altceva nu mai conteaza.
   acum mai trebuie sa asteptam sa treaca cele 3 nopti in care lucrez de noapte.
doua au trecut, a mai ramas una. maine dimineata cand o sa ma intorc de la
serviciu vom pleca. o saptamana vom lasa toate grijile in urma si vom privi
numai spre drumul nostru.
   prin urmare prieteni, ne mai intalnim peste vreo saptamana. sunt curios cum o
sa rezist o saptamana fara sa scriu nimic…la fel de curios pe cat sunt pe cati
dintre voi va voi regasi aici la intoarcere. 🙂

   P.S.: 1) daca auziti cumva ca doi turisti au fost salvati de salvamontisti
dupa ce au ramas blocati incercand sa urce de la Busteni spre cabana Caraiman,
sa nu aveti niciun dubiu in legatura cu identitatea persoanelor ;))
2) tocmai ne-am dat seama ca am uitat hartile acasa.  :))

7 Responses

  1. Ionut says:

    Daca la vale (la mare) nu reuseste sa ajunga fata cea buna
    (prietena lipsa), poate ii va fi mai usor sa cada la munte,
    direct din nori!
    Distractie placuta!:)

  2. Victor says:

       Ionut, n-a cazut nicio fata acolo pentru noi…dar am
    stabilit ca unul din testele pe care viitoarea mea nevasta va
    trebui sa le treaca va fi ala sa-i placa sa mearga pe munte :))
      
       Gogales, ne-a prins furtuna pe munte cand coboram pe Jepii
    Mici de la Cruce :)) am mers o ora prin ploaie torentiala si
    furtuna pana am ajuns in Busteni.
       o sa povestesc despre asta mai pe larg cand imi vine
    netul ;))

Leave a Reply