o sa vorbesc despre prostie.
toata lumea stie parerea mea: toti oamenii sunt prosti. fara discriminari,
fara exceptii. sunt absolut sigur ca este singura concluzie adevarata care se
poate trage din ceea ce poti observa in jurul tau traindu-ti viata.
probabil ca sunt singurul care considera asta. parerea generala (aproape
unanima as putea spune) este aceea ca lumea este proasta cu exceptia
individului care face aceasta constatare in legatura cu lumea. intotdeauna se
vad defectele celorlalti, niciodata ale subiectului.
da ba, lumea e proasta…dar cred ca nici tu nu esti mai breaz.
ceea ce m-a facut sa deschid subiectul asta si punctul unde vroiam de fapt
sa ajung este un lucru pe care l-am descoperit saptamana asta. in mintea mea
mea prostia era intotdeauna asociata cu rautatea. consideram (si inca cred ca
este valabil in marea majoritate a cazurilor) ca un om prost nu poate fi altfel
decat rau.
saptamana asta am cunoscut insa o persoana care mi-a spulberat aceasta
conceptie. exista oameni care pot fi considerati prosti insa care nu pot fi
numiti rai.
persoana respectiva are genul ala de gandire simpla, rudimentara, naiva, nu
intelege niciodata o ironie, spune tot felul de aberatii si nu are prea mare
legatura cu gramatica…cu toate astea este un om bun la suflet, mai bun decat
multi oameni pe care i-am cunoscut.
de aceea ma intreb…si te intreb si pe tine…ce e de preferat? o astfel de
minte simpla dar buna, calda, sau un savant care a citit mii de carti pentru ca
in final sa ajunga sa descopere o noua arma de ucidere in masa?
bineinteles ca raspunsul este undeva la mijloc. e bine sa inveti cat mai
mult insa in tot acest timp trebuie sa inveti sa-ti mentii inima vie. sa creezi
pentru oameni, nu impotriva lor. sa ai puterea si sa o folosesti pentru bine,
nu pentru rau sau pentru tine.
insa asa cum spuneam oamenii sunt prosti. myself and you included.