Suplu si matasos

   e al dracu’ de greu sa slabesti.
   de multi ani incoace greutatea mea era undeva la 80-82 de kilograme, care
combinate cu o inaltime de 1.85 dadeau un rezultat relativ ok. de juma de an de
cand m-am angajat greutatea mea a sarit la 87-89 de kilograme.
   sa fiu sincer, nu asta a fost motivul care m-a determinat sa ma gandesc sa
incep sa slabesc ci faptul ca de cand s-a mutat cu mine Radu a gasit in silueta
mea o nesecata sursa de mistouri. eu i-am spus ca burta s-a marit din cauza ca
s-au dezvoltat muschii de sub ea dar n-a vrut sa ma creada.
   in demersul meu de a slabi ar fi o problema, evidentiata de diferenta de
abordare in ceea ce priveste mancarea dintre mine si el: in timp ce el imi
spunea ca nu mananca mult pentru ca nu-i place sa piarda vremea aiurea, eu cred
sincer ca mancarea este una dintre marile placeri ale vietii. atat de mare incat
i-as sugera sincer aluia care a spus ca omul mananca ca sa traiasca nu traieste
ca sa manance sa-si bage vorbele undeva.
   consider ca mancarea pe langa ca este una din placerile vietii este si o
foarte eficienta sursa de deconectare macar temporara de la aceasta. in sensul
ca atunci cand mananc sunt atent la savurarea a ceea ce mananc si uit de toate
grijile.
   acestea fiind conditiile iti dai seama ca situatia e destul de nasoala. insa
trebuie sa ma laud cu faptul ca de doua saptamani incoace cantitatea de mancare
consumata a fost redusa cu destul de mult peste 50% asadar astept ca rezultatele
sa se vada in viitorul apropiat.  

5 Responses

  1. Radu says:

    Cum pana mea ’savurezi’ niste sandwishuri? Aici m-ai depasit
    complet :-/ De obicei auzi fraza aia cu mancatu de la oameni
    care stiu sa isi faca de mancare. Tu esti un alt fel de
    specimen :)).
    Anyhow, mancarea, alaturi de altele, este una din ascpectele,
    sau placerile, primare ale omului. Cred sincer ca putem mai
    mult de atat.

  2. Victor says:

       Radu, (as minti sa-ti zic ca-mi pare rau sa spun asta :)) )
    te contrazici. 😀 incepi prin a nu intelege cum poti sa
    savurezi niste sandwishuri si continui prin a spune ca mancarea
    este una dintre placerile primare ale omului.
       as putea sa-ti filozofez acum despre micile placeri ale
    vietii, pe care le putem descoperi in lucrurile marunte, insa
    nu o sa o fac pentru ca am sa-ti pun o intrebare: inseamna ca
    omul ar trebui sa renunte si la celelalte placeri primare, cum
    ar fi somnul sau sexul? :)))

  3. Radu says:

    Nu ma contrazic, citesti tu neatent probabil. Am scris "este
    una din ascpectele, sau placerile", eg aspecte pt mine, placeri
    pt tine.
    Sa renunte? Cam greu. Dar sa le diminueze importanta ar fi benefic.

    P.S. Somnu placere? Explica-mi :))

Leave a Reply