Din viata

-ce faci, Victor? de cand nu te-am mai vazut!
   mi-a sarit in brate aproape instantaneu. e in firea mea sa nu fiu deloc
spontan in momente din astea. mai tarziu, cand imi reamintesc astfel de
intamplari, imi vin in minte zeci de replici pe care as fi putut sa le dau la
momentul respectiv insa pe moment aproape niciodata nu sunt in stare sa reactionez.
-bine…
   era o colega pe care intr-adevar nu o mai vazusem de ceva vreme insa relatia
noastra nu a fost niciodata mai mult decat strict profesionala daca pot spune
asa…de aici pleca si surprinderea ce am simtit-o cand m-a luat in brate.
-ce mai faci? mi-a fost dor de tine…
   ma chinuiam din toate fortele sa-mi aduc aminte ce ar fi putut cauza o
asemenea brusca afectiune si nu-mi venea nimic in minte.
-uite…si eu pe aici…
   se stie ca sunt un tip care atunci cand se simte in largul lui pur si simplu
nu poate sa fie serios si sa taca. insa atunci nu ma simteam deloc in largul meu
pentru ca cineva imi invadase spatiul personal si se purta cu mine mult mai cald
decat ar fi trebuit.
   acum nu ma intelege gresit…daca mi-ar fi sarit in brate o alta colega de-a
mea, stiu eu care, situatia nu m-ar fi deranjat defel. insa colega respectiva
are prieten si prin urmare sunt baiat cuminte si nu ma gandesc la prostii. decat
pentru mandre mai bine sa mor sanatos, vorba lu’ Mircea Vintila.
   fata care nu mai imi dadea drumul nu era frumoasa si…acum sa fim seriosi,
orice barbat adevarat ar trebui sa recunoasca faptul ca daca nu e frumoasa
degeaba e desteapta. stiu ca vor fi cateva persoane pe care le voi dezamagi
crunt cand vor citi asta insa daca este adevarat ca sinceritatea nu este un
defect atunci nu ar avea de ce sa se supere.
   revenind la fata asta, ceea ce am inteles din ceea ce mi-a spus in continuare
a fost ca si ea a patit acelasi lucru pe care l-au patit altele inaintea ei.
   se intampla uneori, atunci cand am dispozitia necesara si soarta vrea asa, sa
am discutii lungi si serioase in care sa incerc sa demonstrez unor oameni
tristi/deprimati ca viata e frumoasa. din fericire persoanele de sex masculin nu
se indragostesc de mine dupa o astfel de discutie insa cu cele de sex feminin
treaba e mai complicata. mi s-a intamplat de mai multe ori prin urmare imi
permit o minigeneralizare. atunci cand un tip incearca sa faca o tipa fericita
efectul va fi cel mult unul momentan insa incercarea poate avea ca rezultat
secundar o afectiune pe care tipa va incepe sa i-o poarte tipului. e ceva de
genul: "habar n-am ce-mi tot spune dar e asa dragut ca incearca sa ma faca sa ma
simt mai bine…". …sau, si mai potrivit: nu stiu ce gateste da-i
draguuuuuuut!!!" (Radu stie :)) )
   asa si fata asta. am incercat candva sa o fac sa se simta mai bine si cred ca
a interpretat totul anapoda. dupa cum spuneam, mi se intampla uneori treaba asta
si atunci ma simt prost pentru ca intr-un mod cu totul involuntar incercand sa
fac bine am impresia ca fac mai mult rau.
   din fericire am fost salvat de un amic care a venit sa ma caute. in astfel de
momente stii ca exista un Dumnezeu care incearca sa te salveze atunci cand isi
baga dracu’ coada.

Concluzie: pana mea, drumul spre iad chiar e pavat cu intentii bune.

Leave a Reply