Inside

   parerea mea este ca legatura dintre psihic si organism este mult mai stransa
decat crede majoritatea oamenilor. legatura asta este atat de stransa incat cred
ca o problema de ordin psihic se poate agrava pana la aparitia unei boli fizice
si invers, adica lipsa anumitor substante din organism poate duce la anumite
trairi psihice. este o afirmatie foarte puternica si trebuie sa recunosc ca nu
se bazeaza decat pe cateva observatii proprii. astfel, intotdeauna cand am
tendinta de a ma intrista sau a deveni melancolic mananc multe dulciuri si
starea daca nu dispare macar se atenueaza. am observat ca atunci cand hrana mea
zilnica este diversificata si starea mea mentala este foarte buna. atunci cand
mananc putin, sau neregulat sau chestii ce contin multe substante chimice incep
sa am probleme si de ordin psihic. in sens invers legatura este mult mai
evidenta, alcoolul, tutunul si toate viciile astea fiind generate de stari
sufletesti netratate care ajung sa distruga organismul.
   multa vreme am tinut minte o vorba a lui Victor Hugo care spunea ca sufletul
este singura pasare care isi poarta colivia. pe masura ce trece timpul si imi
analizez trairile si ceea ce le cauzeaza imi dau seama ca nu e asa. corpul nu
este materia ce impiedica libertatea sufletului ci este ceva profund legat de
acesta. ca sa fie unul sanatos trebuie sa fie si celalalt iar atunci cand sufera
unul sufera cumva si celalalt.
   psihicul uman este insa fascinant si in multe privinte inca un mister pentru
mine. spun asta pentru ca indiferent de stadiul in care se afla legatura de care
am vorbit mai sus, uneori in mintea mea apare o contradictie intre ceea ce vreau
eu si ceea ce ar fi bine sa fac pentru altii. apare atunci cand am de ales intre
a face ceva ce-mi face mie placere si a face ceva ce le-ar face altora placere.
cel putin in cazul meu cred ca aici apare cel mai clar diferenta dintre eul
egoist si cel caritabil. am stat, am analizat si desi probabil ca nu vei fi de
acord cu mine avand in vedere imaginea de egoist teribil pe care o au multi
despre mine, am ajuns la concluzia ca deciziile sunt foarte aproape de 50-50. si
deciziile astea depind – si aici este unul din punctele in care ma surprind prin
acuratetea diagnosticului – de starea mea fizica si psihica. atunci cand simt ca
am nevoie de odihna imi acord tot timpul necesar pentru reabilitarea fizicului
si psihicului…iar atunci cand ma simt in putere creste foarte mult dorinta de
a-i face pe cei din jurul meu sa se simta mai bine.
   imi dau acum seama ca expresia aia antica "o minte sanatoasa intr-un corp
sanatos" este mult mai profunda decat am crezut.