Libertatea

   m-am chinuit ceva timp sa inteleg estetica uratului a lui Arghezi. nu am
inteles-o in liceu, poti sa spui ca sunt intarziat mintal, nu ma deranjeaza. am
inteles-o (cred) ceva mai tarziu. nu mi-a placut insa am acceptat ideea ca fiind
interesanta si noua.
   de ceva vreme ma chinui sa inteleg ce este cu lumea de azi. si cred ca lumea
de azi incearca o estetica a grotescului. este o era a carei precursor a fost
Marilyn Manson, acest Ioan Botezatorul ce a propovaduit ceea ce va urma sa vina.
   este o lume nascuta libera care si-a inteles gresit menirea. e adevarat ca
este greu sa intelegi puterea si minunatul dar al libertatii atunci cand nu ai
trait constrangerea. atunci cand te-ai nascut liber nu poti concepe cum este in
partea cealalta, de aceea percepi libertatea ca pe ceva natural, nu ca pe o idee
pentru care s-au luptat foarte multi oameni pe care nu ii vei cunoaste
niciodata.
   asa cum era de asteptat pentru o rasa care oricat ar fi de evoluata este
totusi bazata pe instinctele primare, lumea a inteles libertatea la nivel fizic.
– am voie sa fac asta?
– da
– si asta?
– da
– atunci o sa le fac.
   s-a blocat in perceptia fizica a libertatii. da, poti sa umbli gol pe strada,
da poti sa faci filme porno in biserica, dar nu despre asta este vorba in
libertate. puterea ei apare atunci cand o intelegi la nivel intelectual. atunci
cand incerci sa iti dezvolti gandirea si ai la dispozitie tot ceea ce ai nevoie
si nimic nu te ingradeste sa o faci. de-abia atunci intelegi cu adevarat
importanta libertatii, intelegi importanta monumentala a jertfei unor oameni
care au murit pentru ea.
   nu, libertatea nu este un lucru rau. din contra, este o necesitate pentru
dezvoltarea omului ca fiinta. ea trebuie sa vina insa cu un autocontrol din
partea omului altfel il va face cel mai de jos sclav al instinctelor sale
primare.
   desigur ca ma deranjeaza ca ziarele si televiziunile nu mai au nicio stire,
au doar poze porno, desigur ca ma deranjeaza ca unii au 10 case iar altii mor de
frig, desigur ca ma deranjeaza ca statul imi ia jumatate de salariu care
probabil va ajunge in buzunarele vreunui bastan, desigur ca ma deranjeaza toate
nedreptatile care au loc in lume, insa nimic nu ma va face vreodata sa regret
libertatea. libertatea are intr-adevar darul de a scoate tot ce este mai rau in
oameni insa tot ea te poate face mai bun decat ai fost vreodata.
   de aceea parerea mea este ca sa regreti libertatea, in orice fel, e ca si cum
ai regreta existenta lui Dumnezeu. pentru om libertatea trebuie sa existe la fel
cum Dumnezeu trebuie sa existe.