Putina politica

In general alegerile nu aduc nimic nou, sunt doar o serie de slogane stereotip pe care ni le baga pe gat de fiecare data. Ce ma amuza cel mai rau e sloganul ala “nu lasa pe altii sa voteze in locul tau”. Nu zic, tine foarte bine daca faci parte din categoria de romani care stie matematica doar cat sa nu se-ncurce la bani, vorba alora de la Sarmalele Reci. Daca stii un pic mai multa realizezi ca votul tau e la fel de important precum o picatura de apa intr-un lac.
Al doilea slogan dragut este “DeVotat”. Nu stiu cine a gasit jocul asta de cuvinte dar cred ca este tare mandru de el.
Si toti se chinuie sa zambeasca in poze. Si celor mai multi nu le iese absolut deloc. Au doar un soi de rictus din care ti se pare ca lipseste ceva. Si intr-adevar lipseste. Felul in care zambesc in poze Prigoana si fratii Negoita, ca astia au fost mai aproape de mine, seamana perfect cu ranjetul vampirilor. Si daca te uiti la acele poze gandindu-te la asta o sa realizezi ca exact asta le lipseste in poze, coltii de vampir. Probabil ca le-a zis cineva ca da mai bine in poza daca li se vad si dintii cand zambesc si de aia…
L-am preferat pe Oprescu cu moaca lui de om serios si hotarat. Treaba e ca mie chiar mi s-a parut un primar competent si DeVotat din nou pana la faza in care a inteles gresit notiunea de superoferta. Adica in vreme ce toate superofertele sunt doua produse la pret de unul el a construit un stadion la pret de doua. Si se mai si lauda cu asta. Dar banuiesc ca se putea si mai rau.
La nivel national am vazut ca romanii merg pe principiul continuitatii. Cred ca majoritatea gandeste ca si mine: decat sa vina unul nou care sa vrea sa se imbogateasca mai bine sa ramana asta vechi care s-a imbogatit deja si care poate de aceea o sa faca ceva si pentru oameni.
Sperante desarte. Romanii sunt maestri ai nonactiunii si alesii lor la fel.