As vrea, daca s-ar putea, ca toti cei care plang ca se plictisesc sa-mi dea timpul lor in care n-au ce face. Se pare ca sunt una dintre putinele persoane care nu se plictisesc. As putea sa stau fara sa trebuiasca sa-mi folosesc creierul chiar si o eternitate si tot nu m-as plictisi.
Cred ca termenul corect e ca ma oftic. Ma ofitc de cate ori cineva imi spune ca se plictiseste si intotdeauna imi trece prin minte un mic gand sa-l scutesc pe respectivul de suferinta eu, cu mainile mele strans legate de gatul lui. Desi daca stau sa ma gandesc bine cred ca plictiseala inseamna in unele cazuri si frica de a ramane singur cu el insusi, lucru de care multe fiinte umane fug.
Deja sunt aproape doua saptamani de cand n-am mai facut nimic si singurul lucru la care ma gandesc este cate zile mai sunt pana la sfaritul lui iulie atunci cand am urmatorul concediu.