O data la doua-trei zile cand intru pe facebook, principalul gand care imi vine in minte este “nu comenta!”. Si asa se zvoneste pe la colturi ca ironiile mele au dat de mult in sarcasm asa ca am inceput un proces de a ma abtine de la comentarii. Treaba e ca in viata de zi cu zi reusesc, sunt mai tacut si inghit in sec mai des dar reusesc.
Cu facebook-ul insa e o problema.
Facebook-ul e un rai al sarcasmului. Selfie-uri, poze cu mancare, relatii pe vecie care dureaza doua saptamani….si mai sunt pozele pe care le pune mama. Pozele-s frumoase, citatele sunt binevoitoare, rautatea mea insa e prea mare. Recomand sa o adaugati pe mama la lista de prieteni, o sa gasiti o gramada de chestii frumoase si inspirationale.
Ma tot intreb cum a reusit ea sa faca un tip ca mine care, daca va fi sa ajunga in rai, ii va intreba pe aia de acolo:
– Ma, voi aveti aripioare si inel deasupra capului din cauza ca pe Pamant ati vrut sa fiti Michael Jordan?
Gluma proasta, stiu.
Ironiile ??!! …. din punctul meu de vedere …… cum sa formulez eu , nu am nimic impotriva lor , de multe ori si eu sunt ironic sau mai ales sarcastic , depinde de stare mea de spirit , dar ce cred eu ca este esential atunci cand cineva este ironic sau sarcastic sa fie atent la cel caruia i se adreseaza , nu tot timpul avem dispozitia necesara ca sa aceptam o ironie sau un sarcasm si de acolo daca nu ne dam seama cand sa nu fim ironici apar probleme , persoana ironizata se enerveaza , apare o mica cearta si cuvinte inutile spuse la nervi , daca povestea se repeta incet incet respectivul nu mai are nici o placere de a petrece orice fel de timp cu cel care l-a ironizat .
Este destul de dificil sa ne abtinem in anumite momente , mai ales daca prin ironia noastra facem pe altcineva sa rada sau sa se simta bine , nu prea mai tinem cont de cel care de fapt se suapara ( nu vreau sa generalizez asa ca ma refer doar la mine in cazul asta )
Concluzia mea este ca ironia este ok sa fie folosita , poate fi foarte distractiv sa fi ironic dar in momentele potrivite si in masuri mici fara sa abuzam de ea , de obicei si eu ajung sa fiu deranjat de ironie numai atunci cand se abuzeaza de acest lucru , mi se pare distractiv pana la o anumita limita .
P:S: asta este umila mea parare si trebuie tratata ca atare 🙂
Problema mea e ca merg pe principiul “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” asa ca inainte sa spun ceva ma pun in locul celuilalt sa vad daca m-as supara sau nu. Daca mi se pare ok atunci o spun…ceea ce nu e bine pentru ca rezist la ironii si sarcasm mult mai bine decat multi din jurul meu. 🙂
Nu cred ca este o problema ca mergi pe principiul “ce tie nu-ti place altuia nu-i face” este chiar bine , in cazul meu si eu fac la fel , cei drept nu tot timpul cu succes , din cand in cand mai uit sa ma pun in locul altiua si devin pur si simplu rautacios .