Mi-a zis mie Radu ceva azi, n-am crezut insa. Am mai gasit insa prin cateva ziare articole cum e asta si nu pot decat sa trag concluzia ca astia de la armata sunt batuti in cap.
In caz ca ne ataca Rusia or sa treaca peste armata romana, oricare si oricata ar fi ea, fara sa o simta.
-Ivane, ce-i apa asta mare, ba?
-Nu stiu, Serghei, nu e Prutul?
-Nu ma ca ala e mai mic.
– Sa vezi dracu ca am ajuns deja la Dunare.
Sa fim seriosi, nu putem spune ca avem o armata, cu atat mai putin una capabila sa lupte. Sa pui furca in mana omului de rand si sa-l trimiti la lupta e o practica ce functiona decent acum cateva sute de ani, acum insa daca dau aia o bomba s-au dus dracu si furci si tot.
Cea mai buna cale de aparare ar fi constructia de autostrazi catre granitele cu Serbia si Bulgaria (Ungaria nu ca aia s-au dat cu comunistii si oricum nu ne suporta). In momentul in care mirosim picior de rus in tara (ceea ce n-ar trebui sa fie greu) ne organizam rapid si o tulim strategic spre Spania si Italia ca vorba aia, cu totii avem macar un cunoscut pe acolo.
Timp am avea ca drumurile din Moldova oricum sunt prastie, agricultura e varza asa ca am rezolvat preventiv treaba cu parjolitul recoltelor, deci nu ne-ar ramane decat sa plecam linistiti.
Totusi, partea buna in cazul inrolarii e ca toti stim sa folosim o arma, ca doar toti am jucat CS, COD sau Battlefield. Experienta asta ne va face practic veterani in lupta, singura problema ar fi sa-l impuscam la timp pe idiotul din echipa noastra care va arunca flash-ul prost. N-ar strica nici sa ne aducem aminte sa dezactivam friendly-fire-ul.
Si macar putem sa campam.
Sa speram ca n-o sa avem lag.