dupa cateva saptaluni de autoizolare pe motiv ca asa am simtit eu ca imi este
bine, si anume ca sa am mai mult timp pentru mine, adica pentru prison break,
south park, seriile lord of the ring si piratii din caraibe precum si multe
alte chestii educative (sau nu), de cateva zile a avut loc o schimbare. adica
ursul a iesit din barlog si a inceput sa se plimbe prin oras.
am redescoperit acele lucruri care imi placeau… stii…sunt anumite chestii pe
care daca le faci prea des isi pierd din farmec. si atunci ai nevoie sa iei o
pauza ca sa iti poti readuce aminte cat de mult iti plac de fapt.
desi suna ciudat, cred ca in ultimul timp am luat o pauza de prietenie. expresia
nu este a mea, este a Andreei, dar mi se potriveste.
am luat o pauza de prietenie, m-am izolat in filme si in carti pentru a-mi putea
readuce aminte de frumusetea acestor relatii. poate ca ar fi trebuit sa ii anunt
pe toti ca fac asta dar nu imi sta in fire. a fost o hotarare luata unilateral,
cu o doza destul de mare de egoism, pentru ca prietenilor mei le ramaneau doar
doua variante. sa imi accepte izolarea sau sa nu.
din fericire au ales sa ma suporte, motiv pentru care sunt foarte fericit si le
sunt recunoscator pentru ca ceea ce am facut nu este chiar ceva normal…
dar nici eu nu sunt chiar o persoana normala, prin urmare probabil ca s-au
obisnuit cu ciudateniile mele.
zilele astea am redescoperit, parca mai puternic decat niciodata, placerea unui
film vazut la o bere impreuna cu un vechi si pe viata prieten precum si
frumusetea unei plimbari prin Cismigiu si a unei discutii lungi cu nuante de
monolog (dar asa este mai frumos 🙂 ) ca intre prieteni…
ma bucur ca am reusit sa redescopar frumusetea prieteniei si in acelasi timp mi
se pare un pic ingrijorator faptul ca trebuie sa iau pauze din cand in cand
pentru a putea sa nu pierd aceasta placere.
dar dupa cum spuneam asa sunt eu, un pic ciudat.
P.S.:fara nicio legatura cu ce am scris pana acum, azi (vineri) particip
impreuna cu mary (cel mai tare baschetbalist din giurgiu) si cu tiby (zeul
zeilor) la un concurs de baschet in Bucuresti. am nevoie de sprijin moral asa ca
tineti-mi pumnii.
Oricum esti cel mai tare!
Alaturi de Radu, (ce credeai?)!
multumesc 🙂
…o sa iau in considerare numai prima fraza :))
De fapt cristina a fost cea care m-a intrebat cum sta treaba
cu aceste pauze de prietenie:P Oricum, plimbarea a fost
grozava, nu am mai apucat sa iti zic asta. Si continuarea ;))
(prietenii stiu de ce:P)
si mie mi-a placut mult plimbarea 🙂
continuarea a fost intr-adevar senzationala :))
Dragul meu, inteleg atat de bine tot ceea ce scrii… si ma
bucur ca exista asfel de oameni, cu simturi atat de puternice,
oameni care SIMT cu adevarat viata,iar tu o iubesti. eu sunt
ambivalenta din punctul asta de vedere, inca nu stiu daca o
iubesc sau o urasc. Stiu doar ca iubesc multe din lucrurile de
care am parte in ea dar sunt multe pe care le urasc.
Poate intr-o zi am sa stiu exact ce simt pt ea iar in acea zi
ori am sa fiu fericita ori am sa ii pun capat.
din punctul meu de vedere viata nu poate fi decat iubita. orice
alta varianta duce la nefericire…iar viata asta e prea scurta
ca sa pierd timpul fiind suparat. :))