Cavalerul

spuneam acum mult timp pe site-ul asta ca nu mai exista multi barbati care sa
stie sa curteze si nici multe femei care sa stie sa fie curtate.
am stat si m-am gandit si cred ca asta astept eu. o fata care sa ma faca sa
imi lustruiesc armura, sa-mi inham calul si sa pornesc la lupta pentru a o
putea convinge de ceea ce simt.
intotdeauna mi-au placut povestile medievale cu cavalerii care jurau iubire si
credinta eterna unei domnite si se duceau la lupta pentru a incerca sa fie cat
mai viteji pentru a castiga faima astfel incat aleasa inimii lor sa fie mandra
de ei. o sa te gandesti ca sunt povesti frumoase dar naive. vremuri apuse.
se poate.
totusi….
intr-un fel intotdeauna am avut impresia ca nu ma potrivesc vremurilor astora.
ca trebuia sa ma nasc in alt secol si ca undeva s-a facut o greseala.
nu este nicio problema, imi place si secolul asta, are partile lui bune….
totusi…
cred ca trebuia sa ma nasc in alt secol.
intr-un secol in care eu as fi putut fi un cavaler in armura pe un cal alb si
as fi jurat credinta eterna unei domnite.
dar asa….domnitele nu mai sunt de mult timp domnite, cavalerii au disparut
iar caii…caii nu mai exista.
florile si-au pierdut de mult timp valoarea iar dragostea este de vanzare
oricui vrea sa o cumpere.
poate ca isi au si vremurile astea povestea lor.
poate ca undeva, intr-un loc, se afla o domnita care asteapta sa fie salvata
de un cavaler pe un cal alb…
simt ca incep sa devin un astfel de cavaler….pana acum visam la ziua cand o
sa port armura care imi era prea mare, la ziua in care o sa invat sa calaresc
fara sa fiu aruncat din sa….
ziua aceea se apropie. uite ca acum armura aproape ca mi se potriveste iar
calul a inceput sa ma asculte…
sunt aproape gata sa-mi salvez domnita. sper doar ca ea sa stie ca eu voi veni
sa o salvez….mai trebuie sa reziste inca putin pentru ca in vremurile astea
moderne nu mai pot creste in 3 zile cat altii intr-un an. de fapt este exact
invers. am crescut in 3 ani cat altii in unul….
asta din cauza ca nu a avut cine sa ma invete sa manuiesc sabia si sa port
armura, au fost multi care au ras de mine si au zis ca ce nevoie am eu de
domnite atunci cand gasesc peste tot fete care sa ii poata lua locul, mi-au
spus ca in ziua de azi nu mai fac nimic cu un cal si cu o floare si ca daca nu
am masina si card totul e zadarnic.
dar eu stiu ca nu au dreptate. eu nu fac parte din lumea lor. eu trebuia sa ma
nasc acum cateva sute de ani.
…eu stiu ca undeva acolo, in padurea asta de indiferenta, este domnita mea
care ma asteapta sa o salvez….

11 Responses

  1. Trees3free says:

    cat de romantic si frumoooooos.multe fete o sa suspine cateva
    zile dupa citirea acestui articol:).cine nu vrea un Fat-Frumos
    calare care sa o salveze?eh….povesti nemuritoare:).La multi
    ani, Victor!:)cadoul tau sper sa astepte sa fie salvat:)…

  2. victor says:

    multumesc, Andreea 🙂
    eu cred ca nu multe fete mai vor un Fat Frumos calare pe cal
    alb care sa le salveze 🙂
    nu vor un tip romantic care sa le spuna cuvinte frumoase.
    fetele cu care am intrat eu in contact cel putin vor un tip
    care sa se imbrace dupa ultima moda, sa aiba aer de jmecheras
    si bani, sa le scoata cat mai des in cluburi, vor un tip cu
    care sa se poata lauda.
    ….stii si tu ca asa este. 🙂
    Fat-Frumos e expirat 😛

  3. Chagrin says:

    bine ca te-ai razgandit…ma pregateam sa te iau de urechi
    chiar de ziua ta. nu ca nu ar fi asta obiceiul ;)) La multi
    ani inca o data ! 🙂

  4. victor says:

    multumesc 🙂
    mi-am dat seama si eu ca generalizez aiurea. de foarte multe
    ori fac asta uitand ca de fapt exceptiile sunt cele care
    conteaza 🙂

  5. Laura says:

    la multi ani(cu intarziere)! chiar exista exceptii… nu ma
    simt prea bine sa iti spun asta, dar mereu am gandit asa.
    mereu am visat la un fat frumos…dar tu esti prea mare 😛
    (probabil o sa te gandesti ca sunt ori o fitoasa disperata
    care vorbeste asa doar ca sa se dea mare, ori o fetita  care
    habar n-are ce zice), dar nu e chiar asa…

  6. gogales says:

    aici incerc sa-mi stapanesc chicotele de ras…si nu la ce ai
    scris tu(fiecare are dreptul sa viseze la ce vrea, chiar si
    Disney zicea la un moment dat:"If you cand dream of it, you can
    do it", ci la sirul de Ilene Cosanzene care s-au ingramadit sa
    comenteze:)))
    mie nu mi-au placut niciodata Fetii-Frumosi, varianta mea de
    "visare" e aia cu zmeul sau cu vreun drac, si asa toata lumea
    imi zice scorpie^^in povesti tot timpu raul mi s-a parut cel
    mai palpitant, si uneori, poate chiar mai inteligent decat
    binele…si ca sa revenim la povesti de astea medievale cu
    cavaleri de care ziceai; cand eram mica bunicamia imi mai zicea
    cate o poveste de asta de adormit copiii, printre care si una
    de asta cu Fat-Frumos care vine la printesa cu un cal alb si ii
    saruta mana, si imi mai zicea ca atunci cand voi fi mare asa se
    va intampla si cu mine…ei bine dragul meu, am crescut, m-am
    facut mare si au venit multi "cavaleri", care mai de care mai
    frumos..Dar nici unul nu a venit sa-mi sarute mana, toti au
    venit sa ma cumpere…Uite de asta nu-mi plac mie
    "cavalerii":)))traisca draci^^

  7. Victor says:

    dar nu-i nevoie sa-ti stapanesti rasul, si eu am ras cand am
    citit ce am scris atunci. vad ca a trecut cam un an si nu pot
    sa nu remarc cam cat de mic si de prost eram atunci. nu ca acum
    as fi mai destept :)))
    raul nu e mai inteligent decat binele…e doar mai ispititor si
    mai pamantean 🙂
    si Fat Frumos cred ca este mai degraba reprezentarea frumosului
    si a bogatiei decat reprezentarea binelui. daca stai sa te
    gandesti Fat Frumos este intotdeauna cel mai frumos, mereu e
    fiu de imparat, dar nu are nicio remuscare in a taia capete de
    creaturi monstruoase asa cum ar avea un caracter al binelui. 😕
    …dar mie mi se potriveste Fat Frumos. problema e ca nu sunt
    bogat :)))

Leave a Reply