Minciunile unui om obosit. joc de cuvinte. geniu neinteles.

stii….m-am gandit daca sa scriu cum a fost la mare sau nu. pana la urma am
ales sa nu fac asta. pe de o parte de lene, trebuie sa recunosc, nu am mai
dormit de doua nopti, prin urmare am probleme de concentrare, pe de alta parte
pentru ca intr-un fel ciudat si greu de explicat, calatoria mea la mare nu s-a
terminat. ea continua.

am o cafea acra. o cafea acra este ca o amintire urata.

problema mea este ca am doua momente cand sunt mult mai sincer decat ar trebui.
cand sunt ametit si cand sunt obosit. si cu cat sunt mai prins de starile astea
cu atat sunt mai sincer. asa ca trebuie sa fiu atent sa ma cenzurez.
trist,nu?

cuvintele oamenilor destepti pot fi luate si folosite pentru a demonstra
teoriile oamenilor prosti. iar cei mai periculosi prosti sunt cei care stiu sa
faca asta.

azi sunt atat de obosit incat am reusit sa-i incurc pe toti in cuvintele mele.

tentatia de a crede ca timpul potrivit pentru ceva nu va veni niciodata este o
manifestare a lipsei de rabdare sau un adevar?

oamenii mari sunt si ei copii. doar ca nu vor sa recunoasca asta.

de ce gandurile mele atunci cand sunt odihnit difera atat de mult de cele pe
care le am atunci cand sunt obosit?

cateodata unu plus unu nu fac doi, oricat ti-ar spune ratiunea ca asta este
rezultatul.
cred ca asta este singurul rezultat cu adevart util pe care l-am invatat la
matematicile superioare.

revenind la punctul anterior, este oare posibil sa fortezi aceasta adunare
astfel incat sa dea cat vrei tu?

mintea umana are puteri neexplorate inca. eliberarea de ratiune este una dintre
ele.

nu inteleg oamenii gelosi. in loc sa-si foloseasca gelozia constructiv,
incercand sa devina atat de buni incat persoana pe care o iubesc sa nu aiba
motive pentru a-i parasi, ei o folosesc distructiv, incercand sa distruga orice
sursa de amenintare.
de asta s-a ajuns ca gelozia sa aiba o reputatie atat de proasta.

…sunt atat de complicat incat o pisica se poate juca cu gandurile mele crezand
ca  sunt un ghem.

3 Responses

  1. chagrin says:

    lasa ca stiu eu ca nu ai mai scris despre peripetiile la mare
    pt ca ti-am spus eu aseara ca abia astept sa citesc, si te-ai
    intimidat 😛 oricum….vama ne asteapta iar, asa ca sunt
    convinsa ca peripetiile tale la mal de mare nu s-au incheiat.
    nu ai fost suficient de obosit. nu mai pacali lumea 😛
       ma intrebam acum oare cat de complicati suntem in
    realitate…sau poate doar ne place sa credem asta despre noi
    insine…
      

  2. Silviu says:

    Mai obosit am fost eu…
    M-am culcat aseară la 11 jumate cu durere de cap şi m-am trezit
    azi în mod natural la ora 13 fără un sfert, iar durerea de cap
    lipsea 🙂
    Cred că aş vrea şi eu să povesteşti despre mare, dar în stilul
    vechi, cu un articol lung.

  3. victor says:

    nu o sa scriu despre calatoria la mare. dupa cum spuneam, nu
    cred ca s-a terminat, a lasat inca unele ecouri in mine,
    lucruri care trebuiesc aranjate. si nu pot scrie despre ceva ce
    nu s-a terminat.
    e greu sa spun in cuvinte si de aceea am preferat sa nu o fac 🙂

    Andreea, stii tu teoria mea….de fapt toate sunt foarte simple
    numai ca oamenii reusesc sa complice totul gandind prea mult.
    in realitate totul se reduce la senzatii….frumos sau urat.
    totul este simplu. mult prea simplu. trebuie doar sa gandim mai
    putin.
    asta e insa prea complicat. :))

Leave a Reply to victor Cancel reply