Viata mea

de ce faceti voi tot posibilul ca eu sa ma consider singurul om normal de pe Pamant?

stiu ca am si eu problemele mele, numai ca in comparatie cu voi eu chiar ma simt
normal. si de aceea imi place din ce in ce mai mult sa fiu eu.

ma intersectez cu oamenii care imi trec prin viata si nu pot sa nu remarc…
"-am gandit si eu ca tine dar din fericire am mers mai departe"
"-mai ai multe de invatat"
"-gresesti atat de mult incat nici macar nu are rost sa-ti explic unde si de ce
pentru ca nu ai intelege."

in general sunt destule chestii prin care am trecut, in asa fel incat vietii ii
este din ce in ce mai greu sa ma surprinda.
cu toate astea inca reuseste sa o faca. este un fel de joc intre mine si ea. eu
incerc sa ajung la liniste, ea incearca sa ma opreasca.
si se chinuie atat de mult sa faca asta incat a ajuns sa fie cam ireala.
atat de ireala incat as putea scrie o telenovela in legatura cu ea.

dar sa nu crezi ca ma plang. de fapt nu imi doresc o viata linistita. nu as avea
niciun motiv sa cer una avand in vedere cat de mult urasc eu monotonia si
plictiseala.
mi-as dori ca viata mea sa fie si de acum incolo la fel de interesanta pe cat a
fost si pana acum.
am multe amintiri frumoase, multe urate, am facut lucruri frumoase, poate mai
multe lucruri urate, dar am facut ceva.
in felul ala ciudat pe care nu il intelege nimeni am luptat cu monotonia si am
invins-o.
si sper ca asa sa fie si de acum incolo.

spre deosebire de unii care incearca sa inteleaga exteriorul si isi accepta fara
sa incerce sa-si inteleaga interiorul, eu am facut instinctiv invers.
poate ca am facut asta tot din nevoia de a face altfel decat restul lumii…nu
stiu…de asta nu pot fi singur.

dar am ajuns sa ma inteleg destul de mult pe mine si prin asta si pe ceilalti
oameni. pentru ca, desi toti suntem unici in felul nostru, pana la urma toti
suntem oameni asa ca avem unele trasaturi comune.

…nu stiu daca chestia asta ar fi trebuit sa aiba si o concluzie sau nu. daca
la inceput m-am gandit la una atunci in mod sigur am uitat-o pe parcurs.
…sa zicem ca a fost doar o terapie prin scris la telenovela care este viata mea.

….si ca orice telenovela sunt sigur ca va avea un final fericit.
nu se poate altfel.
doar e viata mea.

P.S.: ceea ce am scris este pur subiectiv si prin urmare nu voi accepta pareri
in legatura cu obiectivitatea scrierii mele.