Liniste

nu cred ca am fost de mult timp mai obosit si mai nervos ca azi.
cu toate astea, spre surprinderea mea, nu am reusit sa ma cert cu nimeni.
asta poate pentru ca tot timpul m-am gandit ca presupune un efort mult prea mare
sa ma impac cu persoana cu care m-am certat, indiferent care ar fi ea.
pentru ca nu-mi place sa stiu ca cineva, oricine ar fi, e suparat pe mine.
chiar daca ar fi sa nu fie vina mea, acea suparare imi ramane in minte si nu o
pot uita.
un fel de ghimpe in coasta.
desi n-am avut niciodata asa ceva.

si simt ca imi ia foc urechea stanga.
nu am mai simtit-o atat de fierbinte de cand m-a tras Radu de ea cu atata foame
incat aveam impresia ca a lungit-o.
probabil ca e un semn ca sunt pe cale sa explodez.

norocul meu ca o am pe Miruna cu mine….
e interesant si imi place mult asta…
desi reusim sa ne enervam reciproc la maxim atunci cand toate sunt bune si
frumoase, atunci cand chiar am nevoie este alaturi de mine si ma sustine cand
simt ca explodez….
si pana la urma asta este cel mai important 🙂

a reusit cat de cat sa ma scoata din starea in care credeam ca a ma da cu capul
de pereti ca sa uit de durerea de cap era singura solutie eficienta.
acum imi suport durerea de cap fara sa comentez prea mult(ba de fapt cam da )
pentru ca e ea aici si mi-o calmeaza….
…ma simt mult mai bine acum.

….acum ma gandesc ca in vara asta chiar m-am indragostit…la vama veche.
…ti-am spus eu ca viata intotdeauna mi-a indeplinit dorintele…:)