Bucati

Partea I: Anestezia
   azi am aplicat cu foarte mare succes un principiu pe care nu l-am mai aplicat
de o perioada destul de lunga de timp:
omul nu mananca pentru a trai ci traieste pentru a manca.
   decat sa-mi distrug neuronii enervandu-ma fara rost pentru ca oricum nu
rezolv nimic facand asta mai bine sa savurez minunatele bunatati pe care aceste
frumoase sarbatori ne-au dat prilejul de a le savura.
   si nu stiu cum esti tu dar eu, atunci cand stau cu degetul in gura savurand
frisca ce tocmai a fost pe el, uit de tot si de toate. poate sa fie sfarsitul
lumii, poate sa fie ce o fi, o mancare buna face ca nimic sa nu te mai afecteze.
   din pacate efectul inceteaza imediat ce s-a terminat mancarea si instantaneu
imi aduc aminte de toate rahaturile care nu imi dau pace.

Partea a II-a: Don’t worry, be happy
   si nu stiu cum se face dar de Craciunul asta s-au adunat toate. nu spun ca nu
se putea mai rau pentru ca intotdeauna se poate…la urma urmei sunt alaturi de
familie si asta este ceea ce conteaza cel mai mult pentru mine in momentul asta.
   cred ca am devenit din nou pesimist. lucrurile care mi s-au intamplat in
ultimul timp au facut in asa fel incat sa descopar lucruri noi si foarte triste
in legatura cu viata, ceea ce a facut ca o parte din ceea ce visam sa se naruie.

Partea a III-a: Pastreaza-ma doar ca pe-un dar
   probabil ca sunt cel mai orgolios si mai dificil om pe care l-ai intalnit,
cei care ma cunosc si ma suporta (foarte putini de altfel) stiu asta. dar pot
sa-ti spun ca sunt si unul dintre cei mai inteligenti oameni pe care i-ai vazut
vreodata si daca am conditiile propice pot fi cel mai bun si mai cald om.
   modestia este pentru fatarnici. am mai spus-o si o sa o mai spun. oamenii
modesti sunt modesti pentru ca asteapta sa fie laudati de ceilalti oameni.
oamenii cu adevarat sinceri sunt cei care nu se sfiesc sa isi arate constiinta
valorii lor, fie ea materiala sau spirituala. din pacate ei nu sunt apreciati
deloc, chiar din contra. pentru ca traim intr-o lume in care conteaza cat de
lung ai parul, nu cat si cum gandesti.

Partea a IV-a: Greierele si furnica
   imi cunosc destul de bine calitatile si defectele. stiut ca sunt un
pierde-vara si probabil ca voi ramane asa toata viata mea dar mai stiu si ca
prin ceea ce am scris am facut ceva pentru lume, ajutand-o sa gandeasca.
   probabil ca sunt singurul care in fabula cu greierele si furnica il apreciaza
pe greiere. am mai scris si in legatura cu asta acum mult timp, dar simt nevoia
sa reiau aceasta idee pentru ca mi se pare foarte importanta si demna de
analizat. greierele canta toata vara. ofera ceva celor din jurul lui. cantecul
lui ii inveseleste pe ascultatori, ii face sa se simta bine. imparte tot ceea ce
are el-muzica-lumii intregi. este un altruist pe care furnica nu este capabila
sa il inteleaga si il considera inutil pentru societate.
   furnica strange toata vara iar iarna sta si mananca ceea ce a cules. este o
egoista diabolica. strange numai pentru ea, nu ii ajuta in niciun fel pe
ceilalti. este inchistata in propriile reguli si nu poate calca peste ele. este
genul omului care se duce la serviciu ca sa traiasca si sa stranga bani pentru o
casa, o masina, etc. dar care din punct de vedere spiritual este nul.
   iar oamenii, prin fabula asta ii invata pe copii sa munceasca, sa fie
harnici, sa nu trandaveasca, cu alte cuvinte sa fie niste roboti care sa nu
gandeasca. sa intre in sistemul din care nu vor mai putea iesi decat prin
moarte. greierele este personajul negativ pentru ca are indrazneala sa creeze
ceva nou. prin fabula asta copiii sunt invatati ca nu trebuie sa gandesti,
trebuie sa faci doar ceea ce ti se spune si totul va fi bine.
prefer greierele. in mod clar prefer greierele. si un presentiment de-al meu imi
spune ca intr-un fel sau altul voi avea soarta lui 🙂