Pot constitui refrenul unei melodii, cuvintele din titlu, nu? Ar fi o muzica zapacita, alternind notele zgomotose rezultate din ceata mesajului cu notele joase si taraganate rezultate din caldura asta care incearca sa topeasca tot … mai putin ,,ghiata din fite”.
“Eşti la fel de tânăr ca speranţele tale sau la fel de bătrân ca temerile tale. Atâta timp cât ai ambiţii şi îţi faci proiecte, eşti tânăr. Atunci când ai renunţat la speranţă, ai şi devenit bătrân. Abandonarea speranţei constituie rezultatul neînţelegerii principiilor esenţiale ale vieţii. Întotdeauna există o soluţie şi o cale. Dacă mintea noastră este prea limitată ca să le “vadă”, nu înseamnă că ele nu sunt reale.” – Vera Peiffer
Azi am avut o zi precum muzica de mai jos, recomandata de nepotul meu. Ceva de genul soc care se scrie cu s cu codita. Asa ca am fost fericita cind pe seara am gasit citatul de mai sus. M-am salvat putin. Adica: sunt foarte tinara tinind cont de sperantele mele, visele mele si … si de cum ma simt. Sunt de ceva vreme mai putin batrina tinind cont de temerile mele dar vine cite o zi in care ma cred Matusalem. Nu-mi abandonez nici o speranta chiar daca nu stiu acum ,,o cale” (nu ca le-as sti pe toate, dar ,,o cale” nu o astiu acum). Una peste alta aceste cuvinte, si nepotul care nu m-a lasat sa ma culc pentru a scrie acest articol, m-a remontat: nu sunt chiar Matusalem!
Prima parte a zilei a fost super linistita, pot spune productiva (am achizitionat ceva articole pentru CaliVita – in majoritatea timpului numai asta am in cap), am prezentat ceva asteptari in legatura cu un mesaj pe care il trecusem la ,,nu mai vine”, am rezolvat si o mica problema de la capitolul ,,trebuie”. Si pentru ca ce este bun nu poate fi prea mult, am avut tupeul sa trimit un email in care, … in care … Era vorba despre organismul uman care este viu si trebuie tratat cu remedii vii in caz de boala. Era vorba despre alimentele sintetice, procesate, etc., alimente care prin metabolizare acidifiaza organismul. De aici erau enumerate citeva boli, asa de ochii lumii, pentru ca 99% din boli vin din acizi care spala, la fel ca Detartranul, tot ce inseamna minerale si substante vii care sunt alcaline si ce mai gasesc in organism. Cred ca voi transcrie aceste articole cindva pentru ca nu sunt scrise de mine, sunt preluate din lucrari ale unor oameni de stiinta care chiar stiau ,,de capul lor”. Si pentru ca intre alimentele acidifiante erau trecute si Stresul si Tiparele gindirii (fixurile, principiile, conceptiile inraite) – bineinteles ca de Tipare, de gindire nu a citit nimic; un ,,person important” imi raspunde ca nu are stres si nici ,,depresie” (fusese trecuta intre boli)!!!
Asta a fost ultimul schok al zilei! Nu conta ce fac acizii in organism, de ce diabeticul este cel mai acidifiat organism si ce rol are calciul si tot alaiul de minerale in alcalinizarea organismului, asta insemnind sanatate. Nu conta ca noi suntem ceea ce gindim si prejudecatile noastre, resentimentele noastre uneori sint mai acide decit Detartranul! Nu a citit nimic in afara de cele doua cuvinte: stres si depresie. A raspuns repede: eu nu am asa ceva. Punct! Pardon! Punct.
Pentru ca s-ar putea sa ma mai simt Matusalem si sa uit un alt ,,schok” important, voi adia ceva idee despre un mesaj care ,,trebuia” sa fie asteptat (din cauza de orgoliu si asa da bine) si bineinteles trimis pe ultima 100 de metri cind nu stia ca ,,receptorul” este la citiva metri distanta, si nu ,,trebuia” sa fie si clar! Da bine! Este in trend!
Inca unul ,,scok” mai mititel (nu-mi corecta exprimarea, este voita) aflu ca ,,trebuie” sa fiu doar spectator la un ,,ceva” la care chiar ma pricep dar altii sunt mai importanti chiar daca sunt ,,imprumutati”. (Nu tin foarte tare sa fiu explicita!)
Doar pentru ca aseara am adormit la 2 si mi-e somn: noapte buna!