Intr-un moment important din viata … atunci nu stiam ca e, mi s-a spus:
– Primul lucru pe care il ai de facut este sa-ti stabilesti scopul.
– Scopul si durata vizitei?
– Nu! Scopul!
– Da de ce?
Aveam si eu o intrebare: de ce? Intii mi-am pus intrebarea mie, pe urma intre prietene mai apropiate, pe urma … Nu intelegeam si nimeni nu era dispus sa-mi spuna (era dispus numai ca nu ma multumea pe mine raspunsul) de ce trebuie sa am un scop. Stiam ce vreau sa fac. Stiam ca intrasem intr-o colaborare cu o firma ce comercializa produse naturiste despre care stiam mult mai mult decit era necesar la inceput. Stiam vag si modul in care trebuia sa actionez, stiam ca trebuie sa mai invat cite ceva despre afaceri … dar, ce-mi trebuia mie un scop? Nu puteam face toate astea si fara el?
Vreau insa sa povestesc despre ,,o plasa” pe care poti s-o iei daca … daca nu esti suficient de sincer cu tine sau nu te cunosti suficient sau nu esti suficient de atent sau cel mai rau … nu crezi in nevoia de iubire a sufletului tau. Sigur ca visul oricarei mame este puiul ei. Eu intr-un vis am doi pui, doi baieti absolut superbi de la care am numai bucurii si fericiri. Acum insa nu vorbesc despre un astfel de vis pentru ca mi se spusese si am citit ulterior ca scopul trebuie sa fie personal.
De cind am inceput sa-mi scriu un caiet de vise cu scopuri, vise, poze, datari, numere, desene … si pina am gasit, pina mi-am gasit, scopul vietii, a trecut multa apa pe Dunare si citeva Revelioane si citeva mai multe articole si carti citite care sa ma lamureasca intii de necesitatea scopului si pe urma sa ma ajute sa mi-l gasesc.
Cind inca nu-mi era mie prea clar si incepusem totusi sa ma gindesc la ce mi-as dori eu in viata m-am apucat de notat. MI-am facut ciorne, mi-am facut liste, mi-am facut si acel caiet de vise. Pe masura ce citeam despre scopuri si evolutia omului pe pamint, triam visele, le asezam si reasezam in ordinea prioritatilor, ordine care mereu era data peste cap cu fiecare reasezare. Ii multumesc lui Dumnezeu pentru faptul ca desi avem intrebari fara raspuns, dorinta mea de a afla si mai multe despre acest subiect era din ce in ce mai mare. CIne spune ca este un fleac sa-ti gasesti talentul, ca este un fleac sa sti ce iubesti sa faci in viata, ca este usor sa-ti stabilesti Scopul vietii … eu as zice sa se mai gindeasca.
In paralel cu asezarea, reasezarea si trierea viselor nu stam degeaba. Dupa o vreme, in care ce crezusem eu ca este drum s-a dovedit a nu duce nicaieri, si alte citiri, s-a intimplat sa-l gasesc, in sfirsit! L-am trecut repede pe lista la numarul unu si am avut grija sa nu fie singur. Am completat lista cu alte citeva vise si ca sa nu crezi ca eu doar visez, in continuare am citit si actionat intr-un stil … atit de personal ca poate intr-o viitoare carte sa-l amintesc, acum nu as avea timp.
Este uimitor cite mai am de insemnat legat doar de … stabilirea unui vis!
La un an si ceva de la stabilirea ultimei liste, constat ca pentru implinirea Scopului sunt in directia cea buna,
La un an si ceva constat ca un vis din lista mi s-a implinit. Am aruncat o privire listei si am vazut, desi stiam, ca nu era primul. Nici atunci nu am inteles (desi era tipator de clar) de ce tocmai acest vis s-a implinit? Nu am inteles nici atunci ca acest vis desi era numai al sufletului meu, il tineam scuns si lipit linga inima si incercam sa-l fac sa fie cit mai mic pentru ca nici macar eu sa nu il observ. Si faceam toate astea pentru ca inca ma consideram neinsemnata chiar si in ochii mei. Iubirea de Sine si sclipirea Divina din fiecare om, inclusiv eu, am invatat-o (daca am invatat-o) mai tirziu.
Acest vis este, daca vrei, picatura sau oceanul care face ca fericirea oricarui alt vis (din lista) implinit sa fie deplina. Acum inteleg de ce mi-a fost atit de greu sa-mi gasesc scopul si celelalte vise. Stiam ce-mi doresc, stiam ce simt, dar nu mi-am inchipuit niciodata ca (desi tot citesc in ultima vreme) EU si inima mea sunt conditii in Univers pentru alte impliniri.
Iubirea e tot ce dorim, iar, în final, e tot ce-am avut.
– Octavian Paler