Până îmi termin biografia (ha, ha, ha… încă nu știu unde sunt muțunachii) m-am gândit, pentru că mi s-a dat posibilitatea (m-am bucurat tare mult când am primit-o iar), să mai scriu pe aici.
Revenire după o pauză destul de lungă în care nu am mai scris pe aici, … și câteva ,,coincidențe” care, după câțiva ani, mai mulți chiar, par a-mi fi făcut mai bine decât ar fi crezut cei care le-au pus la cale, vor fi către finalul fiecărui articol.
Și pentru că între timp am aflat mai multe despre toate câte le-am scris înainte, declar că voi continua ca și cum nimic nu aș fi scris. Toată viața de școlar am urât să recapitulez, cum era acum să văd ce este scris? – este glumă dar… adevărată (ha, ha.).
Mai era un banc care spunea că să nu-i spui lui x bancuri vinerea că râde duminica în biserică. Ce intenționez eu să ,,mâzgălesc” pe aici nu-s toate rezultatele mele dar cu siguranță sunt ,,semințe” care vor face rod. De ce am zis asta? Pentru că, întâi din lipsă de informații, pe urmă din necredință, și mai la urmă din rea voință sau teamă că voi reuși, mi se reproșează că nu mă uit și de ce nu-i cred pe cei cu ștate vechi în științele pe care le știe toată lumea, mi se reproșează că nu mi se văd rezultatele, că pierd timpul și…
Gata. Să încep cu ,,ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”… ha, ha exact asta fac. Mai de mititică nu agream cărțile care nu aveau dialog și pozeeeee. Acum, nu știu câte poze o să pun (trebuie să învăț iar cum se pun) dar dialoguri sigur vor fi mai puține.
Azi am început ziua cu o bucurie de la fata mea (soția băiatului meu) care mi-a trimis o poză și este tare dulce. Pe la prânz m-am întâlnit cu o prietenă cu care am multe în comun. În MLM-ul în care suntem i se spune sponsoră și împărtășim experiențe cu produsele care sunt despre sănătate. Amândouă iubim să călătorim, avem ce ne povesti. Tot ea mi-a făcut cunoștință prima dată cu terapia Theta care este despre… a învăța să gândești și a repara crezurile care nu au folosit și nu sunt de folos. Plecând de aici, cum să termine de vorbit două femei care au de dezbătut n situații de crezuri și mai multe de înlocuit și mai multe de pus cele bune? Dar a trebuit, într-un târziu, să ne ducem și la casele noastre.
Seara am avut parte de un spectacol de operă de sărbătoare. Toți au fost foarte buni dar soprana m-a făcut fericită. Pare exagerat dar așa a fost.
Nu în toate articolele voi povesti ce ,,vrăji a mai făcut nevasta mea”! Nu-mi place să plictisesc dar azi a fost începutul.
Poate că abia acum încep cu adeavărat articolul pentru că, în urma experiențelor care s-au cerut explicate sau în urma explicațiilor și a informațiilor care au creat experiențele, am ajuns și eu la ceva foarte important despre care voi scrie mai des pe aici. Le voi spune unu și doi.
Un prim lucru este că în fiecare om există Dumnezeu (pe parcurs voi spune și cum Îl înțeleg eu pe Dumnezeu). Asta este foarte important pentru că pot agrea, admira, prețui un om și este foarte bine dar nu-mi pot permite să-l judec pe altul. Pot alege să-l ocolesc.
Al doilea lucru la fel de important este faptul că fiecare celulă (fiecare atom) dintr-un om emite o vibrație (eu îi zic val). Și mai important este că asemenea Ecoului (nu-mi aparține expresia, am găsit-o), aceste emisii vin înapoi mult mai intense și mai multe. Ca să poată fi simțite mai intense și mai multe, ele devin rezultatul structurării Universului de către cele emise. De exemplu: dacă eu azi am emis emoții de bucurie, aceste emoții structurează Universul (căruia eu îi zic Dumnezeu) în situații de viață care să-mi aducă și mai multă și mai intensă bucurie. În popor se spune că ,,niciun necaz nu vine singur”. Explicația constă în timpul și intensitatea cu care este trăit (emoțiile) și povestit necazul, acestea rezonând cu cele de aceleași fel și la întoarcere structurează alte situații de viață care să se concretizeze în alte necazuri. Asemenea Ecoului dacă eu strig: nu-s deșteaptă, totul se va structura în jurul meu (experiențe, evenimente, remarci ale oamenilor, etc.) ca să mă facă să repet: da, nu-s deșteaptă. Având în vedere că inima emite un câmp de cinci mii de ori mai mare ca al creierului, poate eu admit că am făcut niște școli și mi-ar ieși că sunt deșteaptă, dar dacă țipă profesionalismul din mine și inima simte teamă că nu știu tot… Universul se structurează și Ecoul răspunde conform crezurilor mai puternice emise. Sunt fel și fel de traduceri ale zicerii pe care o cred că: cea mai puternică forță din Univers este gândul omului. În loc de gând, din toate experiențele științifice ale secolului trecut, reiese că este vorba tocmai de aceste emisii ale întregului corp, nu numai ale gândului.
Despre unu și doi este toată viața noastră și, pentru mine cel mai important este, a copiilor noștri. Emisiile mele vor veni și la urmașii mei și acum și după ce eu nu voi mai fi. Mai simplu, în afară de schimbarea de crezuri, eu aleg să trăiesc azi stările pe care vreau să le trăiesc ,,mâine”. Unii îi zic Liberul arbitru eu îi zic Ecoul.
Despre unu și doi ziceam că sunt doar semințele (în unele situații) pe care le aștept să încolțească.
Și ca o coincidență și fără niciun ,,interes vizibil” mă trezesc cu o persoană însoțitoare într-o vacanță în care, culmea, mergeam cu băiatul meu. În mod normal putea să meargă oricine plătea, se întâmpla să lucrăm împreună… spre rușinea mea au trecut câțiva ani până să realizez numărul foarte mare de ,,coincidențe”…
Prima carte pe care am citit-o și de la care am înțeles că pot gândi oricum, sunt liberă, dar consecințele le primesc corepunzător a fost scrisă de Sergey Nikolaevich Lazarev și nu era una erau vreo douăsprezece.
Voi zice și eu zisul lui, până data viitoare: Lumină în suflet!