Eu inca nu-mi gasesc cuvintele pentru a scrie. Am scris pentru ca puiul meu nota (in 13 mai 2011):
Traieste viata!
Asta a fost una dintre cele mai urate zile din viata mea. Simt ca un capitol dureros al vietii mele este pe cale sa se inchida si privesc cu speranta si cu dorinta de mai bine spre cel care urmeaza sa inceapa.
… si daca ar fi sa-ti dau un sfat, o idee desprinsa din durerea zilei de azi, aceea este sa traiesti viata. Traieste! Traieste cu disperare, traieste cu iubire, iubeste viata!
Azi am citit in blogul lui (http://zboara.eu) rindurile de mai jos.
Zilele astea grele m-au pus pe ganduri. Am realizat anumite lucruri, cum ar fi ca prezentul trebuie trait. Stiam asta insa nu o realizam la dimensiunile la care o realizez acum.
Simplificand putin ca sa ma fac inteles, poti sa amani o intalnire cu cineva drag de azi pe maine insa trebuie sa te gandesti ca maine tu nu vei mai fi cel de azi la fel cum acea persoana nu va mai fi cea de azi, la fel cum lumea nu va mai fi cea de azi. Fiecare moment in care as fi putut fi alaturi de cineva si nu am fost, alegand sa fiu singur, este un moment pierdut al vietii mele. Asta este unul dintre marile lucruri pe care le-am realizat in zilele astea si il consider atat de mare incat este un motiv suficient de puternic incat sa-mi invinga lenea cronica de care ma bucur.
… revin la concediul meu. Este primul concediu in care nu mai vreau sa plec departe ca sa uit de tot. Ceea ce vreau sa fac in astea 7 zile este sa fiu cat mai aproape de cei dragi si sa traiesc cu ei niste momente frumoase … acum stiu ca asta ma va linisti si ma va face mai fericit decat o excursie pe Everest.
Pa!
20.05.2011
