Blog luiza

Cum tabelul (articolul 13 – povestit doar și încă nedesenat) nu poate lipsi din nicio boală, ajung și acum la hrana care acidifiază. Hrana pentru om, asa cum este el lăsat de la natură, se compune din 20% acizi şi 80% săruri alcaline sau baze. Alimentele procesate și fabricate acidifiază, ele duc la cresterea aciditătii sângelui, organele de eliminare, mai ales rinichii, sunt suprasolicitati și nu mai fac față acestei sarcini. O continuă acidifiere a sângelui duce la aparitia bolilor inclusiv a durerilor de cap.

Se știe că hrana de orice fel înseamnă doar 20% din boală, deci ar trebui să fie suficientă informația ca să înțeleg că o pastilă fabricată îmi poate lua durerea de cap doar dacă eu cred foarte tare în ea, caz mai puțin probabil. Poate pentru moment este soluția ideală dar ar trebui să dea de gândit pentru că pastila de sinteză poate fi toxică din simplu motiv că nu este din material viu (supliment alimentar natural) și nu mai poate neutraliza toxinele (acizii) și așa multe care au dat durerea de cap. Este foarte posibil ca aceste dureri de cap, dacă se repetă, să ascundă boli în organism care tratate în timp ar rezolva și problema durerilor de cap.

Când am văzut că nu-mi trece durerea cu pastilă, nici cu mai multe, că nu-mi trece nici cu suplimentele mele naturale nici cu minerale naturale sau de sinteză (am avut un timp din ambele în casă), nici cu felii de cartofi puși pe frunte și la cap (așa făcea mama), am știut clar că soluția nu stă în ce trebuie să înghit. În timp m-au găsit informațiile referitoare la energiile emise de mine, la ecou și toate altele decât hrana. Am găsit scris (Lazarev) că trebuie să-mi cer iertare pentru că m-am supărat. Îmi ceream. Luam toți cunoscuții la rând și le ceream iertare dacă i-am supărat. Așa mi-am descoperit o abilitate care putea să-mi spună cine nu se gândea tocmai bine la mine pentru că atunci când ceream iertare lui x durerile se întețeau și pe urmă treceau. Cum emisiile mele rezonează cu altele de același fel din univers și pe urmă se întorc înseamnă că și dacă mi-a zis cineva ceva ,,de dulce” nu ar fi ajuns la mine vibrația decât dacă era de aceași formă cu emisia mea. Oricum o gândeam tot eu eram ,,vinovata”. Și eram, dacă amintesc coloanal din tabel (articolul 13 – Iubire Frică Griji) care acidifiază, cu toate fricile, neiubirea de sine, culpabilitate, rușine, autocritica, nu merit, etc., etc., și tot nu pot da vina pe nimeni pentru că puteam da lecții la emis vibrații joase.

Popular unele schimburi de energii se numesc Deochi. Multe dureri de cap mi-au trecut spunând mult timp Tatăl nostru. Nu-i niciun secret că rugăciunea asta ridică vibrația. După ce am aflat de ecou, este singura rugăciune în care Îi cer ceva Lu’ Doamne Doamne.

Tot din Lazarev găsisem o formula pentru a-mi salva nepotul (nepermis de dulce) din ,,ghearele” deochiului meu care îl făcea neliniștit (energiile astea nu le-am analizat până acum pentru că eu din iubire emiteam ce nu-i făcea bine). Îl rugam să-mi ceară iertare că m-a făcut să îl deochi. Parcă îl aud și acum (atunci avea șase-șapte, acum are douăzeci și, de ani): ,,după ce că tu mă faci să-mi fie rău tot ție să-ți cer iertare? ” Era absolut dulce când mă certa dar zicea ce îl rugam. Și cu ce zicea el și cu rugămintea mea de a mă ierta că l-am deocheat, ne linișteam după un timp, după care soră-mea îmi promitea că nu o să mă mai primească pe la ei. Nu a reușit să se țină de promisiune!

Nu numai din dicționarul lui Jacques Martel dar și din o mulțime de materiale am găsit și enumăr, în afară de acidifierea cu mâncare și uneori (sunt cazuri) multă medicație de sinteză, câteva idei legate de durerea de cap, pe cele mai multe le-am avut și unele mai poposesc pe la mine încurcându-mi ,,neuronul meu cel vesel”.

Capul este centrul comunicării este în legătură cu individualitatea și cu autonomia mea. Este un fel de panou de control pe unde trec toate emoțiile, toate comunicările prin intermediul simțurilor. Multă vreme nu mi-am realizat autonomia iar ca individ m-am crezut mult inferioară ,,celor mai deștepți”. Când nu ești conștient de valoarea ta și te gândești doar la ce nu cunoști, capul te face să-l simți.

Dacă apare o presiune în cap, sângele fiind transportorul sentimentelor, înseamnă o dificultate în exprimarea sau primirea iubirii și a oricărui sentiment trăit. Când Iubirea necondiționată nu se cunoaște și se știe doar cea între două persoane, când nu se știe de Dumnezeul din om, intervine judecata, rușinea, și în exprimarea oricăror sentimente intervine rațiunea care blochează ce ,,nu trebuie”, îngreunând fluxul sângelui care ar trebui să transporte bucuria.

Dorința de a controla totul, nu mă simt la înălțimea așteptărilor, mă stresez să fiu sau să fac ceva, neliniștea în ce privește viitorul. Cred că numai dorința de control nu am avut-o dar o sesizez la persoane care frecvent înghit pastille contra durerilor de cap.

Durerile de cap pot proveni și de la indecizii, griji, trăiesc un sentiment de eșec, îndoială, autocritică, mă judec sever, negarea emoțiilor și a gândurilor mele ce sunt considerate necorespunzătoare valorilor mele: nu am curajul să le exprim, să le ascult deoarece sunt prea rațional și intelectualizez tot ce trăiesc. În multe boli am găsit drept cauză dezechilibrul între rational și emoțional. Conștientizarea Dumnezeului din om m-a ajutat enorm. Chiar dacă nu dai p-afară cu exprimările, conștientizările te ajută să-ți ridici vibrația. Lazarev zicea că atunci când îți este rușine sau frică de un om, emiți (partea din trăiri care vin din trecutul experiențelor strămoșilor, din istoric sau din ce știe sufletul, emoții pe care nu le conștientizezi pe moment) dorința ca acesta să dispară, adică să moară. La fel se întâmplă și cu frica de câini. Și omul și câinele ripostează în feluri la care uneori nu te aștepți pentru că ei te fac să trăiești ce ai emis: rușine și frică. Câinele dă să muște că așa știe el să se apere. Omul poate deveni tiran dacă este șef, și dacă este partener de viață, poate deveni meschin, trădător, mincinos, oricum știe el să se apere și să te facă să retrăiești rușinea și frica. Și când zici că nu vrei răul și nu faci rău nimănui… te trezești înconjurat de astfel de oameni. Asta știu din experiența mea cu ,,coincidențele”.

Durerea de cap înseamnă și emoții negative ca nesiguranța, ambițiile excesive, obsesia de a fi perfect, frica de realitate și căutarea altei realități, nevoia de a fi perfect. Și nesiguranța și frica de realitate, căutarea perfecțiunii, se ameliorează dacă puțin câte puțin în fiecare zi realizăm Dumnezeul din om. El este perfect, este în siguranță, Lui nu îi este frică de nimeni, El este TOT, de ce i-ar fi frică?

În loc să-mi ascult inima îmi ascult mintea care se suprasolicită, inflexibilitate față de mine și față de ceilalți, echilibrul între intelectul meu și emoțiile mele este ,,varză”… toate dau dureri de cap.

Frustrări față de o situație în care nu pot să iau o decizie (de exemplu culoarea lacului de unghii…), o schimbare (ultimul lucru agreat a fost schimbarea, în afară de planificare și cuvântul ,,trebuie”) în viață care implică adaptare, mă opun să fac ceva ce trebuie și mă doare capul numai gândind la scopul pe care îl am de atins, dorința de a fi performant în muncă (am vrut doar să nu îi fac pe oameni să piardă timp dacă nu știu suficient de mult pentru a fi clară în exprimare și întrebările pe care le puneam), conflict între gândurile mele, intelectul meu și nevoile mele personale (inima), mă simt neînțeles și lipsit de iubire… cum să nu se strângă toate în dureri de cap?  

Despre acidifiere o să tot scriu pentru că dacă dai o căutare după acest cuvînt, pe orice motor de căutare, vei avea de citit o viață sau câteva cuvinte: boli și dezastre în viață. Simplu. Orice boală îți aduce toate cele enumerate mai sus care numai om plăcut și performant nu te va lăsa.

Dar de ce m-am apucat să scriu de cap? M-am apucat pentru că de ceva vreme nu mai am dureri de cap fără să-mi pot explica și cauza. Pot să mă și laud că le am foarte rar cu mici excepții, în ultima vreme, adică în urma postării unui articol. Nu le-am însemnat pe cele cu bucluc dar acum am scris. Cred că cineva cu care sunt pe aceiași lungime de undă care are trăirile enumerate, îmi atrage atenția că le am și eu. Și asta este un caz foarte interesant și nou pentru mine să descopăr convingerile de care de atâta amar de vreme nu am reuși să scap. Oricum mă bucur dacă prin rândurile mele trec și alții pentru că măcar idei, de a căuta binele personal, dacă le dau și sunt fericită.

Câteva zile voi fi cu puii mei și nu voi posta.

Până data viitoare: Lumină în suflet!

După rezolvări de boli cu ceaiuri și înțelegerea minunilor pe care le pot face plantele medicinale și de aici suplimentele alimentare, am găsit importanța hranei. Nu intru acum în detalii dar era cumva logic să fie ceva și cu ea din moment ce ne hrănește, la rândul ei emite vibrații în spațiu. Și, în cărți de alimentație sănătoasă am găsit că ,,hrana fiartă, zahărul și pâinea albă” ajutate și de nervii ,,subnutriți datorită hrănirii cu alimente devalorizate” (adică procesate și fabricate de om) pot fi cauze ale insomniilor. În traducerea altor materiale, acestea se traduc prin toxine. În articolul meu numărul treisprezece vorbeam de un tabel în care hrana se împărțea în hrană procesată și hrană vie și că hrana vie ar trebui să fie în proporție de optzeci la sută față de hrana procesată de numai douăzeci la sută. Cu aproximațiile de rigoare, aceste procente fiind realizate, boala respectiv insomnia nu ar trebui să mai aibă vreun cuvânt de spus. Coloana din tabelul meu cu hrana procesată și gândirea care nu este în concordanță cu Iubirea, mulțumirea, bucuria, etc. am catalogat-o ca pe cea care acidifiază organismul. La tot ce s-ar traduce prin toxină eu le-am zis acizi (am găsit prin materialele citite). Am făcut această mențiune pentru că acești acizi dacă sunt neutralizați cu ceva alcalin, organismul își revine și bolile, inclusiv insomniile se ameliorează foarte mult. Un doctor deștept (nu contează specializarea) care nu a avut timp de consultații în ziua aceea, mi-a zis să iau ,,niște calciu”. Acest calciu m-a ajutat mulți ani în foarte multe inclusiv în insomnie. Deși se zice să nu iei suplimente după o anumită oră seara, eu le luam ca să dorm și așa se întâmpla. Ceapa și sau usturoiul, pentru faptul că sunt puternic alcaline și au o densitate mare în nutrienți de calitate, ajută foarte mult. În alt material am găsit cerealele ca sursă importantă de minerale și faptul că ele conțin mult magneziu. Am citit eu câte ceva despre magneziu după care l-am trecut la categoria somnifer. Este extraordinar de folositor. Acum nu-l mai iau zilnic dar când consider într-o dimineață că nu am dormit bine, seara și câteva seri ulterior, în doză… (doză Luiza – zic eu) își face foarte bine treaba. Eu când îmi măresc dozele prescrise pe flacon sau cutie, o fac în idea in care acizii ce nu mă lasă să dorm trebuie neutralizați cu ceva alcalin în cantitate suficientă. Acum iau magneziu natural dar ani de zile am luat de sinteză și chiar și-a făcut treaba.

Am auzit de diferite formule, de diferiți compuși care sunt menționați pe flacoane și care ,,numai el ajută, etc. etc. Insomnia nu pleacă atunci când toxinele sau acizii (cum le zici) au acaparat organismul pentru că hrana (deci acizii din hrană) înseamnă doar douazeci la sută din sănătatea noastră, restul de optzeci la sută este dat de sistemul de gândire, coloana fricilor (sunt menționate toate trăirile în articolul 13).

Și așa m-am apucat de căutat și altceva decât hrana, mineralele mele și plantele medicinale, adică pe cei optzeci la sută din sistemul de gândire (convingeri, frici, sentimente, regrete, resentimente…).

Ca și în cazul depresiei, și în cazul tuturor relelor, idea de separare de Dumnezeu, de separare de toți și de toate, și aici în cazul insomniilor face numai rău. Când ți s-a spus că Dumnezeu este sus, tu ești mic și neînsemnat, păcătos și trebuie să trăiești cu ,,frica lui Dumnezeu” starea de nesiguranță poate să te și omoare (prin trăirile fricilor) nu numai să nu te lase să dormi.

Starea asta de nesiguranță emisă, poate să-ți aducă în timpul nopții ideea de pericol și atunci chiar nu mai ai cum să dormi.

Multitudinea de informații fac din noi niște învățăcei care uneori uităm să gândim. Am un necaz caut pe net cum să-l rezolv (asta este bine) dar când intri în partea cealaltă și consideri că oamenii de știință și toți cei deștepți până la mine au găsit și știu tot, etc. etc. ajungi să depinzi de motoare de căutare, de cărți, de materiale care… te vor adânci într-o stare pe care ai emis-o căutând adică de control. Când vreau sa am control asupra a tot ce se întâmplă în viața mea, este bine până începi să o faci din frică: frică de viruși, de boli, frică de poluare, frică de neștiința mea (dacă îmi scapă ceva), nesiguranță, frica de abandon, de a nu fi trădat, de a nu fi înșelat… În afară de insomnie, când strigi frică sau vreau control, vei avea parte de evenimente în care să le strigi și mai intens… nu vei avea nici control. Nu-s foarte importante de enumerat cât este de important că primești ce emiți adică tot pe ele, adâncindu-se stările, acidifiind organismul. Nervii au și ei nevoie pe lângă hrană de calitate și de cele care alcalinizează (din tabel): mulțumirea, recunoștința, iubirea, bucuria, etc. și dacă nu au vine insomnia. 

Altă situație nașpa este culpabilitatea, ,,mă simt vinovat că nu am reușit în cutare direcție”, ,,nu am făcut tot ce trebuia în cutare domeniu”… Când îți intră în cap că x a reușit, y a făcut iar tu ,,nu ai fost în stare”, că puteai dar ai lipsit… nu îți revi prea ușor dacă nu-l conștientizezi pe Dumnezeul din tine care nu avea cum să facă altfel, nu avea cum să facă greșeli pentru că El nu greșește niciodată.

Este posibil să-mi fie greu să iau decizii (dau lecții… dar m-am mai vindecat). Am spus că din cauza indeciziilor au de suferit și dinții. Dacă ideea de Dumnezeu în tine nu ajută (el orice ar alege ar fi bine), ia-ți un termen până la care să nu te gândești de loc la problemă. Vezi acum ce simți, cum te simți și cum vrei să te simți după ce vei lua decizia. Ajută mult o analiză pentru că mai realizăm și cât putem și cât merităm.

După indecizii urmează șirul nesfârșit de întrebări: am făcut cutare lucru?… Ce se va întâmpla dacă?… Cum va fi?… Și uite așa iar ajung la lipsa de încredere în mine și în ceilalți, la insecuritate, și o iau de la început cu întrebările.

De multe ori asta cu ,,nu consider că merit să mi se întâmple ce este mai bun”, sau că ,,nu merit să mă odihnesc”, îți aduce și necazuri nu numai insomnii. Dacă până acum am zis de rezolvări cu credința Dumnezeului în tine, aici este posibil să-mi vină ecoul în care au strigat înaintașii mei. Cu terapia Theta Healing ar fi mai ușor de eliberat aceste credințe, ce vin din trecut, alături de o alimentație vie și minerale.

Frica de necunoscut poate să aducă de toate alea rele, de ce nu ar aduce și insomnia. Iar ideea de separare nu este bună pentru că în tot există toate posibilitățile, de ce le-am găsi noi pe cele rele?

Nu mă iubesc, nu am încredere în mine și nici în viață, este o cauză de insomnie și la o mulțime de altele rele, asta însemnând însăși negarea lui Dumnezeu.

Câteva din cauzele insomniilor le-am luat din cartea Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor scrisă de Jacques Martel dar numai pentru că am trecut și eu prin ele chiar dacă nu pentru insomnie. Pe mine m-a ajutat, pentru că și mama avea credință în Dumnezeu, idea de Dumnezeu în om și ecoul. Toată neîncrederea în mine, nesiguranța, culpabilitatea și nu merit, se topeau câte puțin câte puțin când realizam că nu-mi este permis să gândesc așa despre Dumnezeu (care era și în mine). Ecoul m-a ajutat pentru că nu-mi doresc ,,mâine” stările nasoale prin care am trecut și atunci caut și găsesc ce am, ce sunt, cum sunt, tot ce găsesc bun. Mult de tot m-a ajutat o poză, cu planeta noastră, pe care o iubesc foarte mult, făcută de sonda Voyager 1 înainte de părăsi sistemul solar, cunoscut, de la bine de la mai bine de șase miliarde de kilometri. Când îmi amintesc punctul aproape insesizabil din poză și distanța până la el, realizez ,,mărimea” problemelor mele.

Și dacă tot am vorbit de Dumnezeul din noi, și de încrederea pe care trebuie să o avem în noi, un cuvânt de spus mare de tot îl are vocea noastră interioară în orice decizie trebuie luată, în orice gând rău referitor la adresa noastră. Dacă nu o consideri Ego (este la modă) te poate ajuta mai mult decât orice soluție data de net. Intuiția în general neascultată nu aduce lucruri bune.

Și vorbind de Voyager și distanța dintre stele, mi-am amintit de niște informații cel puțin ciudate dar dacă te gândești că nu există materie în univers ci doar mici vârtejuri care se fac și se desfac pentru a da naștere la materie, gânduri, sentimente, frici, lumină, particule, etc., pot fi mai mult decât adevărate. Atenție: se pare că, în organismul uman, nu s-a găsit formula toxinelor și niciun atom de calciu oricât l-au căutat. Dacă totul este în mișcare, și în om totul este după trăirile, stările, convingerile, emisiile lui, cum ar putea fi ceva static în el? Și pentru că tot se scrie mult și se face multă reclamă la apă: cum să fie, ce compoziție, ce puritate, cu ce compoziție, etc. se pare că atunci când este observată, molecula de apă nu are loc, prin irificiile membranei celulei să intre în celulă, este mult mai mare și nu are loc prin orificii. Totuși, în celulă există apă.

P.S. – există și un soi de insomnie dată de fericire. Pe aia v-o doresc!

Pentru că m-am întins cu scrisul, nu scriu azi de ,,coincidențe” ca să nu-mi producă insomnii… ha!

Până data viitoare: Lumină în suflet!

După ce mi-am stabilit titlul am găsit că sunt lucrări și chiar cărți scrise pe această tema și cu același titlu (nu știu cum de mi-au scăpat – glumă), și câteva comentarii mi-au atras atenția. Semănau cu multe comentarii pe care le-am auzit referitor la cartea Secretul. Aceasta din urmă era chiar desființată de unele persoane.

Când eram în școala generală câțiva ani, în ajunul Sfintelor Sărbători de Paști se desfășurau mai multe activități decât de obicei și erau programate după-amiză spre seară. Nu am menționat că școală era fix peste drum de o biserică. Aceste activități se desfășurau pentru a ne atrage atenția de la a merge la Denii. Cei mai mulți nici nu aveam în intenție, unii nu mergeau nici în noaptea de Înviere. Eu mergeam cu părinții, și acum sunt fericită să merg. Era minunat când o auzeam pe mama cântând. Mama avea o voce mai joasă și o ureche muzicală perfectă, nu am moștenit-o dar iubesc muzica și ceva despre ea tot de la mama știu.  

Mai inspirată s-a dovedit profesoara de Istorie. Nu am reținut nimic din intențiile ei de a ne opri sau nu de a merge la biserică dar am rămas cu ceva mai important zic eu despre care am mai auzit ulterior. A venit la cîteva ore cu Biblia și ne-a citit din ea, bineînțeles, pasaje gen poezie, cântec, ceva de dragoste, reușind să ne capteze atenția la altceva decât la cele bisericești la care ne așteptam noi. Între paragrafe ne-a explicat că acea carte pe care scrie Biblie nu are cuprins în ea textul original. Nu mai știu dacă a amintit de autor dar ce a urmat este perfect logic. Să presupunem că Biblia în original stă la baza acelor Biblii din timpurile noastre. Ținând cont de faptul că a fost tradusă în câte limbi sunt vorbite pe pământ, ținând cont că cei care au tradus-o au fost mai mult sau mai puțin în temă, mai mult sau mai puțin profesioniști și mai mult sau mai puțin binevoitori… cam cât de ,,curat” crezi că s-au păstrat ideile originale? Și numai acest aspect și ar trebui să ne ridice semne de întrebare.

Am înțeles că traducerile unor documente de natură religioasă, unii zic de Biblii vechi, descoperite la Marea Moartă la jumătatea secolului trecut, vorbesc despre o mulțime de cărți (am citit că sunt în jur de patruzeci și cinci) care au fost arse (la trei sute și ceva ani după Hristos) iar altă mulțime rescrise de scribi cărora le dictau ,,ce trebuie” pentru a fi ,,în interesul omului ”, oamenii conducătorilor din acea vreme .

Relativ de curând am auzit că de fapt ,,capul plecat sabia nu-l taie” ar fi o traducere nefericită a unei ziceri turcești care este ,,capul plecat sabia-l taie”. Plecând de aici probabil, am citit și o documentare în care se vorbea despre contextul din care a fost scos ,,capul plecat sabia nu-l taie” și care era o poezie.   

Cu Secretul nu-i problemă de traducere, este problemă de înțelegere. Cred că nu se vorbește prea mult spre deloc despre ce zic eu ecou (repet că nu-mi aparține ideea, am citit-o) pentru că nu sunt rezultate enunțate ale vreunui experiment care să poată fi măsurate. Asta a fost paranteză. În Secretul, după alte etape, se vorbește de ,,punerea pe aceași vibrație cu a obiectivului împlinit”. Și de aici a început circul: au stat și și-au imaginat în fel și chip obiectivul împlinit și nu prea s-a întâmplat nimic. Ca o idee finală, sunt ponegrite acele lucrări și întruniri, etc., care se numesc, mai nou, de dezvoltare personală. Motivul pentru care nu se împlinesc ar fi că vibrația obiectivului împlinit nu ai cum s-o trăiești pentru că nu ai idee cum îți va fi atunci când ți-l vei vedea împlinit.

În ideea cu ecoul dacă în timp ce lucrezi pentru realizarea obiectivului emiți stări de recunoștință, mulțumire și bucurii pentru că poți, că exiști, pentru talentele pe care le ai și pentru toate binecuvântările pe care le ai, aceste vibrații înmulțindu-se au cea mai mare șansă să aducă și situația în care obiectivul se împlinește. Tocmai când mă gândeam că vorbesc din teorii (nu totul se poate ,,da pe post”) mi-am amintit că acum trei ani cred am scris într-o doară pe un caiet două obiective ce știam din start, ca om, că nu au nicio șansă să se împlinească. În timp ce le scriam mi-am amintit de ,,drumul” meu, de faptul că în univers totul este posibil, că există toate posibilitățile, I-zis Lui Doamne Doamne să mă ierte dar tot nu vedeam cum să-i ascult eu pe viu, să fiu în sală când cântă Piotr Peczala și Roberto Alagna. Când urmărindu-i vedeam pe unde cântă, nu mă vedeam nici în orașele unde cântau ei și mai rău, nu-i vedeam la București în niciun fel.

Nu cred că este foarte important că mie mi s-a împlinit visul, în care nu credeam, și multă vreme nu am înțeles cum mi s-amplinit. Important este de ce s-amplinit și cum. Revenind la ,,punerea pe aceași vibrație cu a obiectivului împlinit”, am avut norocul să fiu în sală la noi la români, la Opera Română, la niște spectacole de la care am plecat mai mult decât fericită acasă. Am avut norocul să ascult voci, interpretări, muzici care m-au făcut să vibrez fără să-mi dau seama cu aceleași vibrații înalte pe care le-am trăit în sală când i-am ascultat pe Piotr Peczala și Roberto Alagna care, ce cerezi, au venit la București! Aici a fost vorba despre muzică dar acele vibrații înalte pe care le trăiec și în sala Operei și când sunt recunoscătoare în viața de zi cu zi, pot aduce realizarea unor obiective ce nu țin de muzică și pot ține de orice alt domeniu.     

,,Cere și ți se va da”, Biblia și ,,capul plecat sabia nu-l taie” aduc în discuție acuratețea traducerilor și discernământul fiecăruia în a aplica învățămintele citite.

,,Cere și ți se va da” cred că este tocmai ecoul de care tot amintesc eu dar, puse ori în traducere nefericită, ori nu astea au fost cuvintele, ori au fost scoase din context. În traducerea mea cu ecoul sună cam așa: vibrațiile emise care rezonează cu cele de aceleași fel din univers, structurează universul în așa fel încât situațiile de viață care îți vor veni te vor face să trăiești aceleași vibrații dar mai intens. În fapt acum emit bucurie, ,,mâine” ce se va întâmpla în viața mea mă va face să mă bucur. ,,Cere și ți se va da” cred că este însăși Legea care definește Putearea dată de Dumnezeu omului. Orice emiți (cererea) primește răspuns pe aceleași vibrații. Nu face prostia să o aplici cuvând cu cuvânt că te vei afunda fără putiință prea mare de redresare. Orice ai cere, sănătate, bani, afecțiune, etc. vei primi situații de viață în care să repeți cererile. Aici nu s-a înțeles Secretul și aici o luam în freză mulți dintre noi.

Nu știu de ce dar m-am cam plictisit să enumăr ,,coincidențele”, unele fiind mult mai apropiate decât ar fi uman. Gândindu-se, nu prea mult se vede, legat de hobby-urile mele apare o profă de limbi străine în cadrul unui seminar (cam ciudat loc de făcut reclamă) de Theta healing… doi într-unul, nu? Până acum orice limbă străină îmi este străină, m-am făcut că nu pricep și am intrat să învăț, nici subiectele ulterioare în dezbate ,,nu le-am priceput”, dar cred că am lăsat-o fără câțiva mai mulți neuroni pentru că… atât se prinde de mine, ce să fac?  Nu înțeleg de ce, dar uleiul iese mereu la suprafață, trebuie să mi se bage pe gât ,,prietene”. S-au lămurit cu seminariile de Theta și cu limbile străine, acum că un alt hobby (sau cum s-o zice) este muzica, în sala de spectacol, se așează lângă mine o doamnă mai în vârstă, pe care nici nu am văzut-o nici nu am auzit-o că nu mă interesa, până când își cere scuze dacă mă deranjează cu piciorul care ,,o doare”. Nu m-am prins că era vorba de Theta healing ca hobby de care știa bineînțeles (și se aștepta să intru în discuție pe tema asta) până mi-a oferit bomboane cu cafea care… întâmplător sunt preferatele mele și de care știu doar cei foarte apropiați sau cei ca îmi ascultă telefonul. Și dacă spun că mi-a fost sugerată ca ,,prietenă” dentista care ,,întâmplător ” m-a sunat cu un motiv bine ,,întemeiat”, și tot nu termin cu ,,coincidențele” de care oricum nu am de gând să mai țin cont.

Până data viitoare: Lumină în suflet!

Azi nu se întrevedea niciun articol. După minunatele cafele, făcute de mine bineînțeles, și o bucurie de la un pui dulce, în lipsă de inspirație și soare am decis să merg la ceva cumpărături dar de mâncare nu mai mult. Nu-i interesant decât prin prisma faptului că atunci când ești între rafturi, mintea este foarte prezentă. Nu mai umblă prin probleme, nu mai prevede necazuri și nici nu visează chiar dacă asta este ceva frumos. Toți spun că ,,în prezent” ai forța maximă, poți face lucrurile mult mai ușor și îți pregătești un viitor mult mai bun. De ce? Pentru că este foarte posibil ca în prezent să nu simți nicio amenințare, deci nu trăiești frici, nu este nimeni bolnav lângă tine, deci nu îți faci griji pentru nimeni sau dacă nu plătești taxele sau facturile în prezent, nu îți faci griji cu privire la sărăcie. Pare banal dar dacă înțelegi ce este cu ecoul și cu puterea pe care omul o are, înțelegi și imensa putere a lui prezent. Este, poate, unul dintre cele mai grele lucruri care sunt de făcut în viață. Mă gândesc, dar nu-mi ține de cald, că unora din alte zodii le-ar fi mai ușor. Posibil. Sunt oameni care se pot concentra pe prezent și le este mai ușor. Să înveți să trăiești în prezent necesită un timp în care să faci conștient acest lucru.

De ce este important prezentul? Dumnezeu este în fiecare om. Știm și despre compunerea universului din particule, atomi, molecule, etc. care se combină, se formează legături și se dezleagă conform unor forțe. Cum fiecare om este un ,,buric” al universului, și cea mai mare forță din univers este cea a gândului (emisiilor omului), în fiecare secundă și nanosecundă cu trăirile mele, conform ecoului, îmi creez evenimentele, situațiile, bolile care îmi vor venii în viitor. Dacă în secunda asta simt bucurie, aceasta va structura universul ca să-mi aducă mai multe bucurii. Vin acestea imediat? Mai rar. De ce? Pentru că sunt în locul în care îmi vin situații pentru care am simțit ,,ieri” când nu am știut de acest ecou. În afară de faptul că învățăm (se poate) să scăpăm de cele din trecut, mai important este că vibrațiile înalte (bucurie, recunoștință, iubire, etc.) sunt mai puternice și au câștig de cauză mai des și bine ne-ar fi să le căutăm și să le trăim pe acestea.

În drum spre market am simțit (mi-am amintit) ,,un vânt în ceafă” care bineînțeles că pe moment m-a enervat pentru că era legat de ,,coincidențe”. Din toate gândurile cu eu nu merit asta, cum se gândesc, la ce se așteaptă, de ce iar… etc., m-am scuturat, am mulțumit pentru relativa împuținare a ,,vântului” și mi-am amintit de ,,drumul” meu.

Drumul meu este acela care îmi aduce în față legăturile de tomi din care se formează Realitatea mea, sănătatea mea, trăirile mele, gândurile mele și… intuiția. Gândurile bune sau rele sunt venite în drumul meu pe vibrația pe care am emis-o anterior. Dintre toate, intuiția mi se pare cel mai grozav lucru. Am găsit scris că intuiția este de la Dumnezeu sau chiar este Dumnezeu. Oricum Dumnezeu este TOT, cu legi cu tot și orice ne putem sau nu ne putem imagina. Mi se mai reproșează că lumea așa face, că toți fac așa (legat de medicină care ar trebui să fie unica metodă în dobândirea sănătății). Nu-s nici pe departe cel mai viteaz om dar când pot lega în imaginația mea doi atomi și îi pun pe ecoul care pleacă de la mine și știu că mai devreme sau mai târziu tot la mine ajunge, de ce aș apuca pe alt drum doar pentru că este bătătorit? Am zis prin primele articole că nu am încă recoltele așteptate în urma gândirii ăștia dar cred că am greșit. Când mă dă modestia afară din casă îmi vine în minte Domnul Micawber și nu-i deloc așa. Am să-mi cer scuze că m-am ponegrit degeaba. Numai sănătatea pe care o am, datorită drumului pe care sunt, și nu-i puțin lucru.

Tot datorită acestei idei greșite de separare a omului de Dumnezeu au apărut și bolile care nu se văd, nu se aud dar care macină până la pieire. Doar un suflet din apropierea mea am cunoscut, cu prea mult timp în urmă și acum nu mai este printre noi, care a început cu acea boală a depresiei. Când ești într-un necaz, și a fost în mare necaz, când ai învățat că Dumnezeu este sus și doar El te poate ajuta, că tu ești mic și greutățile te apasă, te rogi dar la cine și cui și cum? Cu ce medicamente să înlături depresia când vezi prin ce treci și nu-ți spune nimeni să te uiți la ce ai, la ce ești, și faptul că grijile pe care ți le faci vor veni iar către tine? Se mai încearcă și am mai auzit să se facă comparații cu cei mai amărâți, cu presupuse alte greutăți, etc., etc. Sunt vorbe multe care nu fac altceva decât să adâncească depresia pentru că nu se întrevede nicăieri nicio forță care să ajute. Nu vorbește nimeni aici de putearea pe care Dumnezeul din om o are. Să mai amintesc că depresia înseamnă vibrații joase, tratată cu medicamente de sinteză care sunt tot de vibrație joasă nu are cum să aibă sorți de izbândă? Ea mai înseamnă neîncredere în sine, pentru că nu se cunoaște că Dumnezeu este în om și înseamnă neîncrede în Dumnezeu pentru că nu știe unde este și cum să-i vorbească. Trimițând în eter ,,Domne ajută” este vibrația joasă a nepuținței care se înmulțeste și se intensifică datorită altor și altor necazuri venite pe vibrațiile joase. Vibrația sănătații este cea înaltă, de unde să vină trăiri, situații care să te facă să trăiești vibrații înalte ale sănătății, dacă tu doar pe cele joase le trăiești?   

După revoluție, aveam o ,,jucărie” nouă și anume televizorul care acum avea mai mult de două ore, au apărut foarte multe formații de muzică. Eu le ziceam ciuperci pentru că se înmulțeau ca ciupercile după ploaie. Nu agream decât în mica parte muzica lor dar mă bucuram că fac muzică și nu altele mai rele. Și tot după revoluție și tot în numărul ciupercilor au apărut și terapiile complementare. Nu trebuie să-mi placă mie toate, nici să le înțeleg, dar au fost câteva gânduri legate de inutilitatea multora dintre ele. Au fost, acum nu le mai am. De ce? Pentru că, tocmai ce am povestit de drumul fiecăruia, drum pe care merge fiecare conform vibrațiilor lui. În fața fiecăruia se leagă și se dezleagă atomii care corespund vibrațiilor emise. În acest fel unele terapii au rezultate unele nu… așa pare, dar nu este adevărat. Toate pot avea rezultate în funcție de crezul pacientului. Și medicina alopată poate face minuni și ceaiul de mușețel poate face minuni și terapiile care lucrează cu imaginația pusă la treabă pot face minuni. Această ,,credință” este mai greu de învățat. În fapt mulți spun ,,să nu ai așteptări” sau se va rezolva ,,în timpul Divin” ceea ce este perfect adevărat dacă nu ești Toma necredincioasul. Dacă ești așa cum am fost eu cauți câte ceva din fizică, din fizică cuantică, din așa zisele ultimele descoperiri și cauți și mulți scriitori care vorbesc despre ele.

Ai puțină idee că s-ar putea să fie adevărată povestea cu atomul și universul, și… lucrările și materialele și oamenii vor veni ei în calea ta pentru ca tu să găsești răspunsuri. În primele cărți scrise de Gregg Braden el povestea despre experimente și descoperiri în paralel cu descoperirile și traducerile Bibliilor foarte vechi. Și din paralela asta reieșea în primul rând că știința și Bibliile vechi spun același lucru dar cu alte cuvinte și în al doilea rând cum ne poate ajuta pe noi oamenii aceste informații.

S-a demonstrat că creierul nu face diferența între realitate și imaginație. Și s-a găsit și testul muscular care îți poate arăta clar părerea celulelor tale în funcție de crezurile tale. Dacă la testul muscular (numele tău este x – de exemplu) îți iese că ,,nu mă iubesc” (asta se traduce nu te iubesc x), asta înseamnă că nu-l iubești pe Dumnezeul din tine una la mână, dar înseamnă că toate persoanele și evenimentele din viața ta îți vor arăta că nu te iubesc. Vei munci pentru relații și în iubire și profesional și vei avea rezultatele altele decât ar fi fost logic să fie. Ai emis ,,nu te iubesc x”, asta vei primi. Ecoul este și funcționează, mai trebuie să știm cum putem să-l folosim în folosul nostru. Că tot vorbeam de terapii și vreau să scap de această convingere că ,,nu mă iubesc”. Foarte pe scurt explic doar principiul. Îi dau comanda (acestei credințe) să se ducă în Lumina lui Dumnezeu și îmi imaginez că din corpul meu iese un abur care se duce în soare. Și tot eu dau comanda ,,mă iubesc” și îmi imaginez o rază de soare care intră în corpul meu și il luminează, ca un bec puternic în interior. Ai să ai surpriza să descoperi la testul muscular ,,mă iubesc” și în timp, cu totul alte reacții ale oamenilor din jur. Nu vor mai veni situații în care să simți că mergi cu frâna de mână trasă deși abilitățile tale sunt ale unei mașini performante. Mai important este faptul că vei crede în aceste abilități ale creierului, în puterea lui de a modifica particulele din corpul tău. Revin la ,,credință” (despre care am vorbit mai pe larg in articolul cu același nume). Dacă ulterior acestei modificări vei trăi cu aceleași obiceiuri ca până acum, credința ,,nu mă iubesc” va reveni. Toate obiceiurile pot fi reduse la două informații de conștientizat în fiecare secundă: Dumnezeul din om și Ecoul. Lazarev zicea așa: poți să țipi la el, poți să-I dai un pumn, poți să-l și bați dacă vrei pentru că te-a jigni, nu a fost drept, te-a furat, etc. Poți, dar nu îți este permis să gîndești altfel decât că în el este Dumnezeu, el este în viața pe care și-a emis-o anterior iar tu tot prin emisiile tale ai atras această situație.

Până data viitoare: Lumină în suflet!

P.S. – tot nu am clarificat cu pozele, vor fi cele din trecut, până învăț!