Celulita cred că știu ce este, și de bube știu (de la genunchii din copilărie și nu de zgubilitică) dar de angoasă nu prea am auzit. Și eu mă las atenționată de intuiția mea care mă tot punea să mă uit la ce ziceam eu că este celulită dar poate fi la fel de bine și grăsime. Când am căutat în cartea ,,prietenului” meu (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor) să văd de unde mi se trage, la Celulită făcea referire la Anxietate. N-am răsfoit mai departe și m-am dus la Anxietate (nici asta nu este cunoștința mea) care mă trimitea la Angoasă. Încep să o citesc să văd pe unde mă mai trimite, hop intuiția mea mă trimite la Hărțuire (și ea este în Marele Dicționar). La acest capitol se face referire la Frici (care normal că atrag oameni de care să te tot ferești) despre care este mai mult de povestit. Nu o să vorbesc despre Hărțuire acum pentru că nu m-am hotărât dacă să o scriu într-un articol, sau să o fac serial, dat fiind că sunt foarte mulți în lista despre care am vorbit în primele articole. Cred că Jessica Fletcher este mic copil pe lângă mine, la ce voi avea eu de scris, că se impune a spune câte ceva și despre Verificatori. Aceștia sunt cei păcăliți (fiecare cu alte minciuni: unii poate cu beneficii promise, unii păcăliți din ,,foarte mare” grijă) și puși să verifice, locația obiectului. Am închis paranteza.
Nu mă atrăgea subiectul Celulită, tot așa cum nu mor de drag să mă uit la ea, când am auzit o tipă foarte simpatică vorbind la un radio despre părerile unora. Fiind și foarte deșteaptă și cu mult simț al umorului doar le-a redat nu și le-a însușit. Deci, eu am mai auzit la viața mea că masajul anti-celulită doare al naibi. Nu am încercat și nici nu mi-a trecut prin cap să încerc dar să compari durerea masajului cu durerea unei nașteri… este exclus! Numai o femeie care nu are copii sau i-a adus pe lume prin operație ar putea face comparația asta.
Dar să vedem cu ce ,,păcate” ne atragem celulita pentru ca apoi să fie nevoie să ne supunem unor dureri atât de mari ca cele ale masajului. Ca și în cazul grăsimii cred în miracolul masajului, de a relaxa și revigora eventual, mai puțin în a face să dispară celulele care s-au pus acolo în urma unor sisteme de gândire, crezuri și mai ales frici. Astea le știu eu din informațiile mele, acum să vedem și în dicțioanr ce scrie.
Angoasa seamănă, după o citire pe diagonală, cu claustrofobia prin senzația de imobilizat, strâns, poate puțin sufocat. Lăsarea propriilor nevoi și dorințe pentru a fi pe plac celorlalți, insatisfacție profundă, retragere în sine, încredere în sine zdruncinată, toate pot duce chiar la disperare care atrage la rându-i frici de viitor. Necunoașterea puterii omului duce la nesiguranță și la așteptarea protecției de la cei mai deștepți și puternici iar capacitățile lui, de a se descurca în viață, nu și le mai vede pentru că nici nu și le cunoaște.
Până la urmă nici nu mai contează dacă este grăsime sau celulită, toate cele enumerate mai sus intră în coloana roșie ce are ca titlu Frici. Organismul se apără cum știe el mai bine și tot continuă să se apare pentru că și ce trăiesc este rezultatul a ce am trăit iar aceleași trăiri fără un minim de informații care să schimbe în bine situația, va atrage după sine altă celulită sau grăsime, nu mi-am bătut capul să fac diferența. Neschimbarea situației face ca temerile ,,că ceva se va întâmpla”, chiar dacă teama nu are temei, să aducă evenimente care vor fi rele.
De unde a început? Eu cred în vieți anterioare și cred că venim cu un bagaj emoțional, (simțim și ne comportăm conform a ce ne aduce ecoul din ce am simțit în vieți anterioare), care ne facem să ne comportăm și să simțim într-un anumit fel. Dacă ai ajuns să ai o doză de emotivitate în viața asta eu cred că ecoul a ce ai trăit anterior te ajunge. În multe situații într-o mai mare sau mai mică măsură m-am simțit strânsă cu ușa dar scot din discuție perioada copilăriei pentru că de acolo nu au fost motive pentru asemenea trăiri. Tot ce am simțit atunci a fost din bagajul cu care eu am venit pe această lume. Ajung în perioada în care mă ajung aceleași crezuri de neprețuire, neîncredere în forțe proprii, neîncrederea în capacitățile tale. Vine și profesionalismul din urmă și îți vezi doar lipsurile și frica de tot ce nu cunoști, toate pe un fond în care ajung și la tine informații, vise gânduri, idei care nu au nimic în comun cu realitatea în care trăiești. Normal că nu au nimic în comun pentru că realitatea ai croit-o cu emoțiile toate alea nașpa. Conflictul dintre realitate și vise iar este un mare dușman al sănătății și implicit al celulitei și grăsimii. Sunt perioade de timp în care facem alegeri, înainte sau după revoluție, iar consecințele nu sunt numai evenimentele pe care le vom trăi, consecințele sunt și toate bucuriile, împlinirile sau nefericirile. Că am ales forțați de reguli sau de crezuri și mentalități ancestrale, că este bine sau nu suntem unde ne doream, am învățat că doar moartea este ireversibilă. Pe lângă voința de a schimba ceva în bine și căutarea de informații care să ajute mai trebuie și un munte de… răbdare, răbdare să suport situația reală, răbdare să caut informațiile care să mă ajute în felul în care am eu nevoie și răbdare ca după ce aplic ce învăț să aștept rezultatele. Ajung, pentru că recomandările ,,prietenului” meu nu m-ar fi ajutat niciodată, la Divinul din om și la Ecoul care ar trebui să fie o idee care să nu ne părăsească niciodată pentru că numai de aici ne putem lua Puterea de a face ceva (în primele articole am scris despre ele). Cu această idee în suflet și înghițind în sec și străngând din dinți, căutând motive de bucurie și căutând soluții pot elibera temerile sperând astfel să eliberez și din celulită și grăsime. Voi da de știre când se va împlini asta.
Există tehnici de eliberare a emoțiilor care țin în loc, se pot schimba credințe nașpa cu alea bune, putem să ne luam frâiele vieții în mâinile noastre, încrederea în sine la fel ca fericirea se pot construi, cu ajutorul ecoului, dacă le trăiești.
Motivul pentru care se scapă foarte greu și de celulită și de grăsime este că efortul fizic și dietele în alimentație țin de procentele cele mici din tabel, mâncare doar douăzeci la sută, efortul fizic poate fi ceva dacă este făcut cu plăcere… de cele mai multe ori mă îndoiesc de lucrul ăsta.
Până data viitoare: Lumină în suflet!
