Daily Archives: decembrie 30, 2011

2011 cu New Life

La multi ani 2011! Bine ai venit si sa ne aduci New Life!
Pentru necunoscatori, New Life Multivitamin este denumirea unui supliment alimentar (substante active extrase din natura, naturale 100%) CaliVita.
Din primele zile dupa afilierea mea, am inceput sa studiez produsele. Sunt grupate pe categorii. Mi-am dat seama foarte repede ca aceasta grupare are drept scop gasirea lor mai repede si asta pentru ca avind la baza principii de viata, naturiste, fiecare supliment are rol mult mai vast decit cele citeva indicatii care se dau. Deci citind aceasta lista de produse am ajuns la New Life Multivitamin incadrat la suplimente pentru viitoare mamici. Cum nu-mi place sa fiu exclusa din start de undeva si nu mai sunt viitoare mamica sunt doar mamica, am inceput sa-l studiez. Este un supliment minune (la fel ca celelalte) care de atunci nu mai lipseste din casa mea, a familiei mele si spre fericirea mea a colaboratoarelor mele (inclusiv colaboratori).
Dar … probabil nu degeaba mi-a sarit in ochi. Titlul acesta pentru mine, inseamna mai mult decit un flacon cu suplimente alimentare. Inseamna din multe puncte de vedere inceputuri. Cum se spune: azi este prima zi din restul zilelor tale.
Am fost simbata la un seminar unde ne-a vorbit ,,Profesorul de fericire” despre puterea din noi de a ne gasi drumul, fericirea, implinirea. Toate nu sunt limitate decit de limita gindului nostru. Gindim ,,pina la” … pina la … suntem fericiti, impliniti, bogati, sanatosi.
Plecind de aici: ,,iei New Life, esti gravida?” Am ramas, ca de fiecare data, muta. Nu e prima oara cind sunt intrebata, dar tocmai ni se vorbise despre limite. Poate nu sunt studiate indeajuns, dar substantele active extrase  din ,,mama natura” – legume, fructe, plante medicinale, alge, peste, etc) vibreaza in rezonanta cu organismul nostru care este tot viu, este un tot. Nu cred ca poti vorbi de limite in directiile pe care le iau substantele active in organism. In traducere: ma doare degetul mic de la piciorul sting da-mi o pastila pentru el sau da-mi un supliment pentru el (o plantuta). De foarta multa vreme s-a demontat ideea ca o femeie gravida trebuie sa manince pentru doi. Nu cred ca un obez se gindeste sa manince mult doar pentru faptul ca trebuie sa-si hraneasca corpul lui care este mai mare. Si oricum nu li se indica asa ceva obezilor.
Probabil ,,flaconul” cu New Life l-am inceput de ceva vreme dar inca ma mai minunez de efectele lui. La cumpana dintre ani (asa se spune) nu am avut nici o cumpana. Am intrat in 2011 cu liniste in suflet (chiar daca mai sunt asperitati citeodata), impacata cu mine si cu dorintele mele. Am intrat in 2011 fericita ca simt iubirea ,,Celui de sus” si si a celor dragi mie si fericita ca in ,,New Life” a mea ii am alaturi.
Pa, pe curind!

13.01.2011

Posted in Blog | Leave a comment

Oscilatii …

Nu este vorba de indecizii!
Este un bilant al lui 2010. Un bilant in care ar fi citeva puncte de mentionat, unele situate la cote maxime, altele situate la cote minime, cu o diferenta intre cele doua cote … uriasa. Mi-a venit putin mai bine cind, intimplator, am citit ceva dintr-un horoscop in care scria ca se vor mai linisti apele. Ar fi cazul. Daca din experiente si socuri inveti si ,,cresti”, ar trebui sa am ceva peste ,,2 metri” … ca sa fiu blinda in exprimare.
De fapt, Universul inseamna vibratii (asta am citit). De ce nu ar intra in vibratii si ,,linia” intimplarilor din vietile noastre?
Si daca ma stringi cu usa, cu toate cotele (pe care nici dusmanilor nu le doresc) minime petrecute, nu pot sa spun ca nu mi-a placut 2010, doar ca inca mai sunt putin socata (alt termen nu am gasit).
In 2010 am luat in serios povestea cu scrierea viselor si mai ales cu bifarea celor implinite. Si daca pina acum nu am terminat lista cu visele pentru 2011, din lene, am bifat surprinzator de multe visele implinite. Nu sunt putine si mai ales nu sunt lipsite de importanta.
Am petrecut un Craciun minunat cu ai mei, cu lacrimi multe de durerea pierderii unui OM si cu imina batind de fericire linga copii mei. Chiar sfirsitul lui 2010 a fost oscilant. Acum sunt undeva spre plutire, daca nu as fi putin obosita poate ca as sti si pe unde sunt. Am multe urari in minte dar o sa zic si eu ce zice toata lumea (de obicei nu fac asta):
LA  MULTI ANI !

30.12.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Nu mai este printre noi …

Un OM a fost chemat dintre noi. In zi de sarbatoare a plecat la ceruri sa aiba grija de noi de acolo de sus. Nimic din ce as scrie sau gindi nu ar umple golul care a ramas. Am in fata un scaun gol pe care nimeni nu va putea sa mai stea. Nu cunosc pe nimeni care sa poata sta pe scaunul lui. Doamne te rog, ai Tu grija de sufletul lui asa cum sti Tu!

27.12.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Iar … din nou … calciu!

Concediu !
Sper sa vina si vremea cind voi fi in concediu cit vreau. Calivitienii stiu la ce ma refer.
Prima zi de concediu, a coincis cu prima zi de deschidere a unui tirg, de care mai auzisem dar la care nu reusisem sa ajung. Cum sunt foarte ,,fericita” sa ma trezesc dimineata am ajuns si eu la prinz, bineinteles, dupa ce am baut ..o ,,galeata” de cafea, dupa ce mi-am luat suplimentele care contin minerale si … calciu, dupa ce mi-am umplut geanta cu sacosi (in ideea sa fac si piata – bineinteles ca nu am facut-o), in sfirsit am ajuns la tirg. Fetele erau acolo deja, isi intrasera in mina, imparteau carti de vizita si dadeau detalii celor care le cereau. Masa era plina cu produse. Nu pot sa spun ca i-am dus lipsa unuia anume. Ce poate face uneori CaliVIta? MI-am revazut un coleg, de scoala generala, dupa …nu spun citi ani (citiva, doar), din clasa a 8-a nu-l mai vazusem, Am stat de vorba cu el, am gasit citeva subiecte ,,naturiste” comune si a ramas sa mai luam legatura.
In tot acest timp, un flacon de Strong Bones, statea cuminte pe masa, necerind prea mare atentie.
Intr-un tirziu, a doua zi, mi-am adus aminte de articolele mele referitoare la Calciu. Mi-am adus aminte ca el este SUFLETUL meu, chiar daca uneori ii spun New LIfe sau Liquid Chlorophyll sau Ocean 21 sau Oregano Oil … Mi-a trecut prin fata ochilor puterea pe care mi-a dat-o in toamna cind a trebuit sa scriu un erticol despre el. Mi-am adus aminte ca atunci am facut pentru sufletul meu ce nu crezusem vreodata sa fac. Mi-a trecut prin fata ochilor prietena mea pe care dupa ce s-a inchis programul am luat-o la mine si care ca si in toamna mi-a dat putere. Noi vorbim multe si in foarte multe suntem in aceleasi pareri dar … ,,Dar”, ce cuvint scurt si cit de complicat este uneori. Sunt subiecte pe care nu le aduc mai des in discutie ,,ca sa nu plictisesc” zic eu dar cred ca Lizica ar zice ca tot de ,,teama”. ,,Teama” de a nu trebui sa pun punctul pe ,,i”, … Dupa seara aia am prins puteri. Nu mi-a spus nimic nou, nimic la care sa nu ma fi gindit si eu, numai ca inca o data mi-a arata ca suntem toti oameni si ca unii nu sunt mai viteji ca altii doar pentru ca asa credem noi. Inca odata am realizat ce fericita sunt sa am o asemenea prietena.
Si ca si cum nu era de ajuns, primesc un mesaj in miez de noapte de la cineva careia ii recomansadem …Strong Bones, atitea pastile (i-am explicat in detaliu) pina ii trece durerea. In mesaj imi transmitea ca dupa doua luni de chin, in seara aia a scapat de durere ! Calciu! CALCIU !
Saptamina asta incepuse groaznic, si un Calciu (Strong Bones) m-a facut de doua ori fericita la sfirsitul ei. Cine crede ca exagerez nu-si da seama de cit de minunat te simti cind cineva iti multumeste ca i-ai alinat durerea (chiar numai cu sfaturi – uneori).
Iar … din nou … CALCIU !

19.12.2010

Posted in Blog | Leave a comment

,, ce tie nu-ti place, altuia …”

Mi-am propus in seara asta sa scriu. Nu stiu de ce. Toata ziua mi-au trecut prin fata ochilor frinturi de fraze pe care urma sa le scriu. Cind am ajuns in fata calculatorului, bineinteles dupa ce am fost la ,,seminar” la sponsora, dupa ce am citit revista CaliNews cap coada si coada cap, dupa ce am incercat sa mai pun citeva poze … Ca veni vorba, ce are calculatorul asta cu mine? Acum nu mi-a facut nici o figura dar acolo unde altadata puneam poza dupa poza, acum nu mai stiu unde sa adaug poza noua. Este adevarat ca este vorba despre o alta pagina a mea pe net si nu tine de CaliVIta, dar asta nu e un motiv sa nu mai stiu eu pe unde sa-mi ,,adaug” pozele.
Deci, am vazut ultimele 5 minute dintr-un film (il mai vazusem), am cautat putin si-n e-mail (nu am avut rabdare sa deschid prea multe) si am revazut citeva articole pentru prezentarea la seminarul de miine … acum am o problema in a-mi aranja subiectele pe care voiam sa le pun ,,aici”.

Zilele trecute ma gindeam de ce am eu atita, nu curaj, ci lipsa de timiditate, cind este vorba de CaliVita? De multe ori dupa ce-mi revizui spusele nu sunt multumita dar mi se pare ,,ok-data viitoare va fi mai bine”.
De ce nu am fost in stare pina acum in viata sa-mi spun la fel?
Miine, eu cu echipa mea, suntem gazde in cadrul seminarului saptaminal. Sponsora mea mi-a lasat mina libera sa ma organizez. Ma gindeam sa le spun asa la inceput: voi fi gazda dumneavoastra azi, daca voi reusi sa complic lucrurile (asa cum nu imi plac), daca voi fi putin dezordonata (asa cum nu imi place) in prezentarea planului, in sfirsit daca nu va fi totul perfect … luati notite si cind va fi rindul dumneavoastra sa nu faceti ce nu v-a placut.
Ce gindire complicata in loc sa ma gindesc ca totul o sa iasa bine! Sau ,,ma dau rotunda” in fata mea ca totul mi se pare ,,la indemina” dar de fapt …

Cu ani in urma o prietena imi spunea ca s-ar putea ca bucuria pe care o simti atunci cind daruiesti ceva, sa fie chiar mai mare decit bucuria celui care primeste darul. Orbita de gindul de a nu-mi crea obligatii nu am inteles nimic din ce-mi spunea. Fiind totusi o persoana ce ocupa un loc in inima mea am retinut discutia. De o vreme, incerc bucuria celui care daruieste si-mi aduc mereu aminte de cum primeam eu, de spusele prietenei mele, de ,,ce tie nu-ti place, altuia …”.
In primele seminarii la care am participat, se spunea ca in aceata firma se scoate din noi tot ce avem mai bun.  E bine sa fi atent, cind ,,te ajunge” viata sa sti unde te afli.
Pe data viitoare!

P.S. Daca vrei sa rizi citeste ,,Egoismul” din http://zboara.eu/

12.12.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Avantaje … AVANTAJE !

Am descoperit de ce nu ma asculta calculatorul, am pus pozele, mai am de pus, si ca sa-l pedepsesc nu l-am mai ,,intrebat de sanatate” de ceva vreme.
Cu ceva timp in urma am fost pusa sa vorbesc despre avantajele colaborarii cu firma CaliVita. Am facut un articol, a iesit binisor, mai rau a fost prezentat … tot de mine. Imi trecuse prin cap ideea sa-l pun si aici pe zboara.mycali.biz. In ideea asta mi-am facut temele si am pornit la a cauta alte pagini mycali.biz sa vad pe la ele ce ,,zboara”. Acum dupa ce sunt si cu sufletul in CaliVita, mi-e greu sa spun daca m-ar entuziasma prezentarile de produse si avantaje (scrise ,,ca la carte”) pe care oricum le gasesc pe siteul oficial calivita.com. Am intrat in firma asta stiind ,,pe pielea mea” ce inseamna enzimele in produsele naturale obtinute la rece, stiam ,,pe pielea mea” ce inseamna viata in echilibru acido-bazic adica … cit de indispensabile vietii (de calitate – in conceptia mea) sunt aceste produse.  Cineva, ironic, comenta la un articol al meu despre calciu: ,,trecem pe hrana neprocesata, scoarta de copaci, verdeata, cite un mar din cind in cind, cumparam si un animal sa avem lapte, bem oua crude si rontaim alune si raminem tineri o vesnicie, oare?” Atunci i-am raspuns: pina la acea vesnicie, nu conteaza calitatea vietii pe care o traim?”
Acum o intreb: nu sti ca si celulele nervoase, neuronii au nevoile lor si daca nu sunt satisfacute in cel mai fericit caz apare NEFERICIREA (intr-o exprimare blinda) ???
Eu la momentul deciziei de a ma inscrie, eram deja fericita ca auzisem de seminariile care pe atunci se tineau doar bilunar. Faptul ca aveam cu cine ,,birfi” despre produse si sistem si … vremea din firma, a fost un motiv foarte insemnat.
Acum incerc sa ma gindesc la mine ca la o persoana care nu stie de importanta vitala a suplimentelor, o persoana care nu moare de dragul seminariilor (pe considerentul – iar invat?). Ce as dori eu sa gasesc in paginele mycali.biz pentru a ma determina sa intru in aceasta firma? Nu pot sa-mi raspund decit teoretic, nu ma regasesc in aceasta ipostaza.
Am insa in plan sa enumar citeva avantaje in sectiunea afaceri, nu ca nu ar fi acum trecute, dar nu sunt puse foarte clar de mine.

Sa vorbim acum despre avantajele alea ce nu intereseaza pe multi sau ,,se dau rotunzi” ca sunt seriosi dar de fapt tinjesc dupa asa ceva. Simbata am fost la seminarul lunar la Sala Dalles. A fost un program frumos cu un Mos Niculae si cu un Mos Craciun, cu glume, cu poezii, cu cintece, si edificari si pareri despre cum se ajunge la nivelul urmator si cum te simti la nivelul urmator, cum te simti in familia CaliVita si de ce ai ales-o. Nu am fost singura am fost insotita de citiva ,,pui” si bineinteles de sponsora mea. Nu se poate povesti veselia care a fost la ea acasa pe toata perioada seminarului. Am ris si am glumit si cu cei de pe scena si intre noi. Ne-am cunoscut prin intermediul acestei firme, am vazut ca ne simtim bine impreuna, ca putem fi prietene, ca putem sa ne facem viata mai frumoasa si acolo unde nu stim cum, putem invata. Sa fii intre oameni veseli si care privesc in aceeasi directie cu tine, nu e frumos?

Am pus titlu Avantaje, cine poate spune ca nu am prezentat in blogul meu avantajele colaborarii cu CaliVita?

07.12.2010

Posted in Blog | Leave a comment

O adiere …

Buna.
Este minunat sa ai calculator, sa vrei sa faci ceva cu el si sa nu vrea sa te asculte. Nu este programul pe care il sti nitel … de colo de dincolo, este un program care face ce vrea el. UIte poza … nu e poza. Toate articolele mele la care am pus poza se deschid, mai putin ala la care am vrut sa schimb poza. Poate fi un semn, o coincidenta, dar nu am vrut s-o schimb dintr-un motiv anume … constient. Am gresit ca nu mi-am intrebat subconstientul? Cum sa fac asta?
Da, dar cind am vrut sa pun noi poze? De ce nu m-a lasat?
Ce joc joaca programul asta cu mine? Am incercat la un articol la care nu am vrut sa schimb nimic si … si cind sa iau poza nu era. Era doar foldarul. Mi-a trecut prin fata ochilor imaginea unui acvariu din care vrei sa prinzi un peste cu … mina.
Asa simt eu ca fac in seara asta. Am senzatia ca mai am putin sa prind poza dar … nu e !!! Ma gindesc totusi ca nimic pe lumea asta nu e intimplator. Eu fiind un ,,peste” mai mult decit adevarat, ar trebui sa cunosc cite ceva din tactica asta de alunecare. Sau o cunosc atit de bine ca nu-mi dau seama cum mai e fara?
In orice caz sunt fericita ca am avut inspiratia sa ma apuc de scris. Adica daca tot nu-mi iese nimic … sa scriu. Si am constatat ca fara sa-mi dau seama o dau pe ris. ,,Cineva” acolo sus ma iubeste! Iti multumesc Doamne ca nu m-ai lasat prada melancoliei care ma cuprinsese!
Si totusi, cum iti aluneca o umbra din mina, o adiere din palma, asa iti aluneca ,,o raza” care se dovedeste, cred, ca numai tu o vazusesi ,,raza”!

14.11.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Si totusi … iubirea!

Sa zicem cum spun americanii (am auzit prin filme) ,,am avut si zile mai bune”. Totusi nu pot sa nu mizgalesc cele citeva cuvinte care imi trec prin si pe linga neuronul meu cel vesel (sa-l citez pe baiatul meu). Simbata am fost la sarbatoarea CaliVita. Cine vrea sa auda detalii de genul: super, foarte frumos, excelent, nemaipomenit, etc, sa-mi scrie pe email si-i povestesc cum a fost.
Ce vreau eu sa spun acum, este o idee pe care, se pare, cei mai multi o uita, cei mai multi o ignora, cei mai multi nu stiu sau nu vor sa stie de existenta ei, … cei mai multi nu stiu ce inseamna. Ideea este ca Dumnezeu a facut lumea din iubire, ca ar trebui sa traim in iubire, … cu moartea din iubire nu stiu, eu, cum e …!
Sponsora mea spune ca descopera CaliVita in fiecare zi. Asa este. Eu am in cap de cind descopar CaliVita, IUBIREA ca fir rosu ce traverseaza lumea CaliVita incepind de la ,,idee”,
mergind la produse care sunt fabricate conform principiului vietii (echilibru acid – baza si viata=enzime),
mergind la simplitatea ,,leacurilor” facute din plante care se folosesc de mii de ani (chiar daca tehnologiile sunt de ultima ora, sunt alese tocmai pentru a respecta principiile vietii (echilibru si enzime),
mergind la ,,obligatiile infime” de a consuma cite un produs, fara limita minima de comanda,
mergind la ,,cadourile” care se numesc promotii,
mergind la usurinta cu care ti se pun la dispozitie materiale pentru a te instrui,
mergind la disponibilitatea oamenilor care ,,au reusit” de a te face sa te simti bine linga ei, (nu-i intereseaza pe ce linie esti sau nu am reusit eu sa pun intrebari ,,pe alaturi”),
mergind la … nu am terminat, dar tot firul asta se numeste IUBIRE.

Simbata, presedintele a reluat aceasta tema, dar continuind calatoria firului care se numeste IUBIRE. A zis: ,,sunteti cei mai buni. (Stiam asta.) M-am intrebat insa de ce, cum faceti sa fiti ce-i mai buni?”
Si … cum era firesc, a gasit ca fara IUBIRE nu se poate. A gasit, ca pentru a avea succes in aceasta ,,afacere”, trebuie sa iubesti pe cel de linga tine, pentru ca sa iti pese de el. Nu-l iubesti, nu iti pasa de el, nu ii spui despre CaliVita, nu ai nici tu ,,afacere”. Poate fi ceva mai simplu?
Cineva acum ma va injura, dar nu imi pasa: am citit 10 volume si mai sunt cred tot atitea despre ce inseamna IUBIRE. Nu-i usor s-o intelegi. De fapt cel mai greu este sa traiesti ,,conform” iubirii, sa gindesti ,,conform” iubirii. Cel mai simplu, sti ca esti in afara ei atunci cind esti bolnav, nu esti fericit si implicit viata ta nu este ,,aia” pe care o vrei.
Incepind de la ,,idee” si ajungind pe scena, simbata 6 noiembrie, IUBIREA, ne-a aratat sa fara EA, nimic nu e!
Si pentru ca am uitat de ea o secunda, sau pentru ca e mai comod sa uiti de ea, am si rezultatele pe care le am si … m-am ales si cu ceva ,,virusi” sau alte ,,cauze de boala” cum spun medicii obisnuiti, si m-am ales cu o ,,palma” data de IUBIRE, pentru ca am ignorat-O ,,cum spun eu”.

Pe curind!

08.11.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Saracele cuvinte …

Ce gol suna! Mi-a fost teama sa pun titlul pe care il simt? Poate!
Dar cum sa spui in cuvinte cit de plin iti simti sufletul? Se vor gasi circotasi care sa spuna: cum sti ca este plin? Da, poate pe buna dreptate ar intreba asa ceva si eu le-as spune ca imi pare rau pentru ei ca nu stiu ce inseamna o asemenea stare. Este minunat sa nu-ti gasesti cuvintele sa spui cit esti de fericit. Dar ce minunat este cind chiar nu-ti vine sa crezi ca traiesti asemenea clipe.
A fost 26 octombrie, a fost Sala Dalles, au fost multi de fata si au fost minunati. Am prezentat un articol, facut cu suflet ce-i drept. Nu este primul si nici primul pentru care primesc felicitari. Ce greu imi gasesc cuvintele!
,,Saracele cuvinte …”, articolul asta ar trebui sa poarte titlu: Pentru mine! Doar eu voi sti cit de fericita am fost si cit de greu imi era sa recunosc.
Nu am plecat de acasa cu inima indoita dar … nici intreaga nu era. Era ceva ce ma tragea inapoi. Le-am vorbit despre Lizica. Da, ea nu a fost incintata sa merg, si avea si motive. Motivele ei nu tineau insa de activitatea asta minunata in care am intrat. Ea gindea cu creerul, ratiunea sau cum i-o mai fi zicind, eu cu inima. Cred ca nici o secunda nu am ascultat-o. Am lasat-o acasa. Inima mea era in alta parte decit acasa cu ea.   Indoielile veneau de la faptul ca articolul meu era putin oficial si  eu nu prea ma pricep la ,,referate stiintifice”. Dat fiind ca imi cunosc locul, a iesit un articol frumusel pentru faptul ca: am pus si citeva chesti haioase, am zis eu si pentru faptul ca a fost ,,documentat” au spus altii.
Este adevarat ca nu sunt scriitor, este adevarat si ca imi este greu sa nu ma gindesc la ce ma trage inapoi pentru ca si mai adevarat este ca sunt perfect constienta de locul pe care il ocup. Dar, daca Dumnezeu mi-a dat posibilitatea sa traiesc asemenea zi, inseamna ca are El planurile Lui si … cine sunt eu sa ma indoiesc ca ar fi adevarat …?
Si peste toate astea, cineva a facut o vraja!

Saracele cuvinte … sau teama ca s-ar putea spulbera vraja …?

27.10.2010

Posted in Blog | Leave a comment

Atitudine

Am primit de-a lungul timpului multe emailuri. Multe le tin minte si-mi sunt dragi. Unul insa staruie de ceva vreme in sufletul meu. Mi se aduce aminte ca pe lumea asta nu avem, bogatii, decit MOMENTE. Fiecare este unic si ar trebui sa ne bucuram din plin de el. Daca reusesti sa constientizezi ca fiecare moment pe care il traiesti ar trebui sa fie cum vrei tu, atunci incepi ca capeti curaj (in situatii in care nu prea sti ce-i ala). Sunt multe carti in care se vorbeste despre Atitudine. Sigur voi incepe a le citi pentru ca pina acum doar am experimentat frinturi de scrieri … ceva de genul.
Intr-un seminar se vorbea despre EU. Astea sunt alte carti.
Este foarte interesant cind incepi sa pui cap la cap ce sti si ai auzit sau citit despre Tine. Atunci cind constientizezi ca viata este facuta din Momente, ca fiecare Moment trebuie sa il faci cum vrei, ca in fiecare Moment Tu trebuie sa fi asa cum iti doresti, ajungi sa ai o Atitudine care te ajuta, in Momentele pe care Tu le consideri grele, cum nu-ti poti inchipui.
Eu am o credinta foarte mare, nu stiu daca fara ea se poate, dar … puterea gindurilor noastre este, chiar daca unii nu cred, foarte mare. Atunci cind incepi sa citesti, sa incepi sa-ti indrumi aceste ginduri, ajungi la Momente pe care ti le-ai dorit atunci cind ai plecat la drum. Totul este sa vrei. ,,Alta Luiza” este pentru mine o dovada ca am ales un ,,vreau” care m-a ajutat.
Sponsora mea spunea ca Universul este plin de bogatii, depinde de noi, cite vrem sa adunam. In bogatiile astea eu am socotit si Momentele. Probabil ca depinde de noi ce ne dorim ca sa stim de unde incepem sa citim. Daca iti doresti cu adevarat si crezi ca se poate, ti se aduc si Momentele in care te ,,trezesti”.
Mai mult pentru Mine am scris. Dupa ce ma voi documenta despre Atitudine voi reveni.
O zi minunata iti doresc!

27.09.2010

 

Posted in Blog | Leave a comment