Poate mai pe înțelesul multora, insomnia este cumva un efect al unui ficat supărat. Pentru că rând pe rând am trăit multe din emoțiile descrise în articol, nu voi menționa pe fiecare în parte pentru că atunci când am avut probleme cu somnul pe multe nu le conștientizam. Nici nu ne dăm seama de cele mai multe ori când suntem într-o situație pe care am ales-o, care continuă, care pare a fi singura, când începem să trăim emoțiile ce definesc o contradicție clară între realitate și aspirații. Analiza obiectivă nu ajută cu nimic sănătatea pentru că ea face abstracție de dorințe, înclinații, talente…
Tot din Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor, am luat câteva idei, bine ar fi să citești tot ce scrie în carte dacă problemele sunt stringente.
Ficatul este cel care curăță sângele de toxine, sângele fiind transportorul bucuriei, ficatul devine un păstrător al echilibrului stării noastre emoționale. Emoțiile având legături cu sistemul nervos, cât mă pricep și eu, probabil că cele rele ajungând la creier alungă somnul.
Echilibrul se strică atunci când în ficat se acumulează emoții care nu sunt benefice organismului, ură, iritare, furie. Acumulările pot fi de genul problemelor în relații, ranchiună față de o situație impusă, pot fi la fel de bine emoții nebenefice față de un părinte absent, o dezamăgire trăită sau un sentiment de respingere, toate trăite cu intensitate și un timp îndelungat ajung să dezechilibreze ficatul. Nu am urât (în afară de un asistent în facultate și un șef nesimțit, noroc cu revoluția) dar iritată am mai fost pe alocuri și furioasă mai încoace. Nu prea pot vorbi de sentimental de respingere și nici de dezamăgiri pentru că nu cred că le-am trăit. Mereu am găsit motive, scuze, stări, etc. pentru care s-a întâmplat ce s-a întâmplat dar dacă asta este o fericire, atunci am fost o norocoasă.
Situații în care pare că nu există ieșiri și par ,,închisori”, nemulțumiri care se acumulează și obiectiv nu pot riposta, frustrări, pot da naștere la critici și autocritici care nu pot fi exprimate și atunci se acumulează tot în ficat. Viața pare programată, nu-mi plac schimbările, ceva mă face să fierb de furie după care apare învinovățirea. Învinovățirea apare uneori și ca ciudă că am dat voie să trăiesc emoțiile care îmi fac rău. Cred că un autocritic mai înverșunat mai greu se găsește.
Aceste emoții pot veni și dintr-un sentiment de eșec, sau din revolta mea față de nedreptatea din lume. Pe acestea din urmă nu le-am trăit, poate strămoșii mei să le fi trăit dar cunosc împătimiți care vorbesc urât la ce se întâmplă în lume.
Furia față de propria persoană, din indiferent ce motive, precum furia față de orice altceva sau cineva din exterior afectează ficatul.
O colegă m-a lăsat să o ,,citesc” după care a mers la doctor. Deși nu mă bucuram pentru suferința ei, m-am bucurat că mi s-a confirmat ce ,,văzusem” când mi-a spus că recomandarea medicului consta în suplimente alimentare pentru ficat. Și eu îi spusesem că avea ficatul supărat. După câțiva ani, o altă cunoștință are probleme cu somnul, merge la doctor dar i se recomandă un aparat pentru noapte, nu știu mai mult dar și ea avea ficatul supărat (așa îi zic eu ca să nu zic bolnav).
Știu că ficatul se regenerează dar nu o poate face cu același sistem de gândire care l-a îmbolnăvit.
O situație grea o poți îmblânzi aflând că în univers există toate situațiile iar tu doar trebuie să găsești calea către cea bună. Dându-ți un timp până la care să nu te gândești la ea, timp în care doar cauți soluții, lucrurile se vor relaxa.
Dacă emoțiile grele vin din trecutul tău, al strămoșilor sau al zonei în care trăiești, doar trebuie să vrei să le oprești și-ți vor apărea în față cărți, articole, oameni care să te ajute să scapi de ele.
Găsindu-mă mereu vinovată de ce mi se întâmplă, și numai pentru faptul că eram în acea situație, mereu m-am gândit că voi găsi ,,drumul” către bine. Și l-am găsit. Întâi am gândit că omul se poate gândi și răzgândi în fel și chip, la fel cum un calculator se poate strica. Nu ceri cuiva să gândească cum ai vrea tu sau cum consideri tu că este ,,normal”.
Și pe urmă am găsit că Dumnezeu este în Tot și în om și acest Ecou care m-a obligat să trăiesc azi așa cum vreau să trăiesc ,,mâine”. Azi caut motive de bucurie, de mulțumire, de recunoștință și ,,mâine” voi avea motive de bucurie, de mulțumire, de recunoștință. Începând să analizezi rând pe rând furiile, ranchiunile, lipsurile și indiferențele oamenilor prin prizma faptului că în fiecare om este Dumnezeu și că oricum o dai tu ai atras situațiile pentru care trăiești aceste emoții, liniștea începe să-și facă loc și ficatul se va relaxa odată cu somnul. Eu am mare încredere în alcalinizarea organismului prin orice metode începând cu alimentația și suplimentele naturale, cu sistemul de gândire mai nou și una din terapiile complementare care au la bază puterea omului de a crea prin vizualizare.
Până data viitoare: Lumină în suflet!