Ce fac eu cu Mine?

 

533292_534628963254345_1450907962_n

       In intrebarile mele legate de ce sa fac, cum sa fac, de ce sa nu fac ceva ce-mi place in viata, se furisa insistent si s-a furisat foarte multi ani, un firicel de teama si de nelamurire legat de o abilitate, un talent macar, pe care … daca l-as fi avut, ma gindeam eu, ar fi fost mult mai bine. Putin intortocheata fraza asta dar cam asa ceva era la mine in cap. Stiam ca nu prea imi place munca pe care o faceam la servici, nu eram convinsa dar sigur nu ma facea fericita. Auzisem de oameni care, artisti in special, confunda munca cu placerea. Realizam ca asa ceva se poate dar ajungeam iar la talent, iar la munca si uneori ameteam in cerc. Pina la urma m-am convins de un lucru: trebuie sa gasesc ori o munca care sa-mi placa ori un talent, adica tot aia era numai ca atunci cind faci cu talent ceva, nu o mai numesti munca.

Am ajuns in CaliVita. Am mai spus, mi-a placut sistemul si faptul ca ajuta in primul rind Omul. Daca vrei detalii, scrie-mi, si-ti raspund. Aici munca pe care trebuie sa o depui este constituita din opt pasi (pot fi zece sau sapte, nu-i o problema). Primul pas este Scopul. Intii trebuie sa-ti stabilesti telul in viata. Trebuie sa recunosc, multa vreme asta constituia ,,calvarul” meu in CaliVita. Pina la urma sper ca voi scrie o carte in care sa povestesc cita rusine si timiditate (daca nu e tot aia) au avut loc in mine pina la cele mai inaintate virste. Asta ca sa-ti spun ca ajunsesem sa vorbesc cu persoane necunoscute la telefon pentru a le face cunostinta cu aceasta colaborare, dar scopul meu pe care trebuia sa mi-l pun … tot nu intelegeam de ce trebuie sa existe? De ce nu puteam face CaliVita fara a avea un scop, nu ma intriga foarte tare, numai ca se insista pentru stabilirea scopului ca pentru ceva fara de care degeaba traiam. Nu m-a strins nimeni cu usa (ca as fi iesit imediat) dar felul in care se vorbea ma pune aserios pe ginduri.   480366_409854899097886_1511331641_n  

Din intrebare in intrebare, cum Legea Atractiei iti aduce  tot   ce vrei atita timp cit are o componenta nobila (aici insasi Viata), am ajuns si la niste carti, articole, site-uri care mi-au dat raspunsurile mult asteptate.

Daca cineva a descoperit America, eu am descoperit (citit) ca omul este venit pe pamint pentru a evolua. Si daca nu crezi, ,,uita-te” nitel in urma, cam de cind a aparut omul pe pamint si vezi daca nu cumva a evoluat continuu. Cum poti evolua, facind acelasi lucru pe care l-au facut si inaintasii tai? Daca tot aprinzi focul cu cremene si nu ,,gindesti” sa faci ceva sa-ti fie mai usor, sau sa cauti si altceva, mai descopri bricheta cu care iti aprinzi tigarea? Si o oarecare usurare a muncii nu poate reprezenta un scop? Am gasit scris  ca cel mai repede si usor te dezvolti cind ai un … scop. Imediat m-am gindit la magarul care merge, dupa morcovul atirnat de un bat, in fata. Mai in gluma, mai in serios (altii seriosi au studiat problema) am gasit o intreaga literatura care vine sa sustina citatul lui John C. Maxwell:  ,,Darul pe care îl am de la Dumnezeu este potenţialul meu. Darul pe care îl am pentru Dumnezeu, este ceea ce fac eu cu acest potenţial.” Ne nastem cu niste calitati, cu niste trasaturi caracteristice, cu talente pe care mai devreme, mai tirziu sau poate niciodata ni le descoperim. Ne nastem cu calitati fizice, cei mai multi intregi, cu toate partile componente. Si totusi inca este posibil, si cei mai multi nu stiu, ca daca inveti o scoala, doua, ai un servici, doua, cresti un dopil, noua, etc. … asta nu reprezinta neeaparat dezvoltarea ta ca om. Apar, sunt o groaza de probleme in viata, Albert Eistein spunea ca ,,Nici o problemă nu poate fi rezolvată la acelaşi nivel de gândire la care a fost creată.” Daca nu erau citiva ,,nebuni frumosi” care sa-si propuna descoperiri si pentru care sa lupte, am fi trecut de epoca pietrei, evul mediu si de mersul in trasura? Si daca imi vei spune ca asta este ,,treaba” unora, te intreb: cind ai un film pe care-l urmaresti seara la televizor, sau musafiri la o bere, sau ai o pasiune pentru care lucrezi in timpul liber … ziua nu esti mai energic, nu cauti sa rezolvi mai repede probleme si parca ai mai mult spor, toate astea nu le faci mai repede ca sa treaca si sa vina seara? Incerci sa faci legatura cu stabilirea unui scop, pentru care ar trebuie sa muncesti cu placere, chiar daca, in timpul putin liber pe care il ai?  ,,Dacă vrei să duci o viaţă fericită, ancoreaz-o de un scop, nu de oameni sau de obiecte” spunea Albert Einstein. Crezi ca nu are dreptate?

Cei mai multi isi pun scopuri materiale, cele care le vin mai repede in minte. Daca esti sincer cu tine si ai suficienta rabdare, ai sa vezi ca dupa putin timp in care iti imaginezi visul implinit, iti vei dori altceva. Sau si mai rau, vei realiza ca nu te face suficient de fericit. Dar daca din incercare in incercare, descoperi ca ai o ,,abilitate” pe care iti place sa o practici? Drumul poate fi foarte frumos si cu foarte multe satisfactii daca din aceasta practica ajuti si pe altii. Asta despre fericirea ancorata de obiecte.

  Dragoste                            Despre fericirea ancorata de oameni, este si mai mult de spus dar ,,prietenul meu” spunea: E foarte romantic să spui că, din clipa în care a intrat cineva special în viaţa ta, te simţi desăvârşit. Totuşi, scopul unei relaţii nu este de a avea o altă persoană care să te desăvârşească, ci de a avea pe cineva cu care să împărtăşeşti desăvâr­şirea ta. – Neale Donald Walsch.

Amintesc numai Legea Karmei care spune ca toate vibraţiile pe care le emiţi mental sau verbal se întorc înapoi la tine într-o formă similară. Daca vibratiile sunt dintr-o ,,dorinta de fericire”, ti se va intoarce tot ,,dorinta de fericire”. Daca eu sunt fericit (vezi exercitiul de fericire), vine la mine fericirea, adica cineva cu care sa traiesc in continuare fericirea.

Si ca sa inchei asa cum am inceput: ce fac cu Mine? Pai, in Mine este Dumnezeu, El merita tot ce-i mai bun pe lumea asta, deci Eu toate le pot! Intii sunt fericita pentru ca EXIST, apoi imi gasesc abilitatile care ma fac fericita, de aici Scopul este la … doi pasi!

Iubire in suflet!

 

About Luiza-Maria

In Bucuresti cu CaliVita ,,de mână". Sunt cea mai fericită mamă a doi baieții briliante și fericita posesoare a unei familii de invidiat: sora, cumnat și minunați nepoti.
This entry was posted in Blog, Mesaje. Bookmark the permalink.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *