,,… mi se citește subtitrarea pe față!”
Nu-mi amintesc gluma dar era ceva de genul: ,,când încerc și eu să fiu amabilă, mi se citește subtitrarea de față!” În funcție de conjunctură putem masca intențiile și gândurile din spatele feței dar pentru un timp. Am găsit scris foarte frumos, și nu m-aș fi gândit niciodată la o asemenea importanță, că ,,fața mea este prima parte a ființei mele care întâmpină Universul.” Mai zice că poate fi ,,cartea de identitate sau de vizită” ceea ce este foarte adevărat dat fiind că pe una este chiar obligatoriu să se insereze poza feței. Sunt studii și oameni pregătiți în a citi chipul feței, liniile, expresia feței. Deci partea cu pielea care poate ,,pârî” ce este in interiorul omului este foarte adevărată. Poate că dacă vreau să ascund o bucurie sau o tristețe pielea nu va arăta o stare mult diferită de cea normală. Dacă însă interiorul meu este vraiște în ceea ce privește părerea mea despre mine adică mă devalorizez, stima de sine este la pământ, am impresia că în ochii altora sunt la fel, fața mea devine iritată și uscată. Se pare că am trecut și eu pe acolo. Au fost câteva cuvinte dintr-un articol anterior pe care le-am găsit folositoare și aici.
Acneea de cele mai multe ori este asociată cu adolescența. Voi spicui câteva idei din cartea ,,prietenului” meu (Jacques Martel – Marele Dictionar al bolilor și afecțiunilor) dar și altele adunate în vreme. Când se vorbește de adolescență sau aceste perioade de tinerețe se face referire la hormoni, glande și în general se găsesc vinovate ele de ceea ce arată oglinda. La capitolul glande am găsit recomandarea de a-mi conștientiza viața și, cum zic eu ecoului, de a-mi crea propria viață în loc să merg automat pe cum se face, asa se face, asa e bine, etc., astfel glandele vor funcționa corect.
Am început cu această recomandare pentru că nici recomandarea și nici trăirile care duc la acnee nu pot fi puse doar pe seama tinerilor. Automatismele și conștientizarea vieții țin mai mult de adulți decât de tineret. Am mai găsit, și nu voi scrie aici, despre viziunea asupra sexualității care nu are cum să fie pusă pe seama tinereții. Alte cauze în afară de cele scrise în carte sunt legate și de un surplus de toxine din alimentație dar și această alimentație se datorează tot dezorientărilor legate de ce trebuie și nu trebuie ale părinților. Tinerii fiind mai curați în sensul de trăiri grele mai puține, le preiau pe ale părinților pentru că vibrațiile părinților vor rezona cu ale urmașilor, se zice că moștenește boala dar de fapt moștenește vibrația care lansează boala adică acneea (Bruce Lipton demonstrează că nu genele moștenite dau boli ci convingerile comandă genelor ce boli să facă).
În carte vorbește de acnee ca legătură cu individualitatea, armonia dintre ce trăiesc în interior și ce se întâmplă în exterior (îmi sună a conflict dintre mental cu emotional). Și ca fost tânăr și din observații cred că acest conflict este trăit de părinți când își văd puii mărindu-se și au ei dificultăți în a le recomanda sau a-i sfătui referitor la direcții în viață și comportament sau au trait ei anumite conflicte. Un tânăr abia începe să vadă ce este pe afară dar să mai intre și în conflict cu trăirile lui interioare. Da, sunt copii frumoși din părinți frumoși dar cu mari probleme cu acnee pentru că părinții, poate numai unul din ei, este tot timpul în alertă, se irită foarte repede, critică chiar dacă nu cu răutate, se simte nesigur și are nevoie să se gândească și să simtă pe cineva care îi poate fi de ajutor, simte rușine față de ce ar zice și mai ales de ce ar crede ceilalți dacă zice ceva care nu ar fi în normalul lumii. Și da, cred că se simțea și urât, desi nu era! Crescut în ,,ce zice lumea” părintele nu a avut așa mari probleme dar s-au adunat la copil poate pentru că pe părinte l-au durut mai mult crezurile lumii impuse decât pe părinții lui cărora li se păreau normale și nu aveau rețineri. Legat de sexualitate, frica, de care se vorbește în carte, nu este data de inconștientul tânărului este data de înțelegerea sau neînțelegerea acesteia a unuia din părinți. Acești părinți care de cele mai multe ori conviețuiau conform normelor lumii, trăind fără prea multe trimiteri la sentimente sau la orice altceva pentru care nu sunt ,,manuale”, fiecare în parte își iubește copilul dar și dacă nu sunt despărțiți în fapt nu știu să transmită tânărului nimic despre viața proprie, iubirea de viață, iubirea de sine, toate despre care în secolul trecut nu se știa că există.
Toxinele din alimentație despre care am amintit vin la ficat care trebuie să digere și furia (cel mai adesea a părinților) pe propria persoană sau de la rinichi care trebuie să filtreze toate fricile și ranchiunile (tot strânse de părinți) alături de alimente. Un tânăr prea puțin își ocupă timpul cu furia că nu a realizat nu știu ce proiect sau că nu este suficient de bun, poate avea câteva frici mai ales venite din vieți anterioare dar ranchiuni când a avut timp în viața asta să le emită?
Cum aproape două mii de ani am știut doar de Dumnezeul din cer care ne poate pedepsi, așa și cu aceste crezuri care s-au înpământenit că la pubertate faci acnee, coșuri, că este normal și se depune o muncă uriașă pentru a se găsi soluții. Recomandările din carte nu le voi aminti pentru că am zis câte ceva până acum și mai ales le-aș recomanda părinților.
Coșurile au în comun cu acneea dar ele pot apărea nu numai pe față. Dacă au în vârf puroi ăsta este de la furie, refulat emoții, descurajare. Recomandarea este exprimarea cu ,,sinceritate și simplitate” a emoțiilor. Și dacă ai idee de Dumnezeul din om și tot nu-ți este ușor să te exprimi dar când totul se rezumă la așa trebuie, așa se face, așa e bine? Când rușinea de ce ai putea spune sau de ce ai putea face îți este inamic, încrederea în omul din tine se dizolvă și dacă a existat vreaodată iar acestea sunt ale părinților ca și fricile aduse din vieți anterioare și părinților și copiilor.
Cearcănele se spune că sunt de la oboseală. Eu le am imediat a doua zi după ce am schimbat în rău alimentația. Pot fi de la alergii sau o anemie de fier, mai scrie în carte. În cazul anemiei zice că este vorba despre faptul că mă simt spionat, încolțit și nu se întrevăd căi de ieșire. Soluția ar fi ințelegerea independenței și a fericirii ca depinzând doar de mine și nu de aprobarea cuiva.
Când mă simt încolțit și neîncrezător în mine o să simt frică și furie. Frica se duce la rinichi iar furia la ficat. Ambele gestionează toxinele din organism care, eu le zic acizi răi, atacă mineralele fierul fiind unul dintre ele. De când sunt mică știu că persoanele care au cearcăne au probleme cu rinichii, acum aflu și de ficat. Am găsit în alte materiale că rinichii stochează fricile profunde, fricile legate de viitor și sentimentul de copleșire de aici și tendința către oboseală.
Ce nu am avut nicio idee este că ,,nevoia de a deține controlul absolut asupra vieții sau a celor din jur consumă enorm din resursele psihice, ducând la o „umbrire” a privirii”. Este posibil pentru că odată cu nevoia de control vine și frica de a-l pierde care poate fi mai mare.
Nici de neodihna sufletească nu știam că poate fi o cauză adică regretele și scenariile mentale repetitive ce nu cred că sunt din cele plăcute, afișarea unei stări când de fapt trăiești altceva poate să se acumuleze și să obosească.
Câteva cuvinte despre rinichi spun că participă la controlul presiunii arteriale și stimulează producția de globule roșii. De aici anemia de fier atunci când sunt suprasolicitați. Ei curăță corpul de deșeuri ca și de idei rele, enervări, supărări, ranchiuni. Fiind doi sunt în legătură cu echilibrul și intră în joc și armonia dintre tine și partener, armonie care dacă nu există cineva devine vulnerabil în căutarea echilibrului. Este amăgire că ce se întâmplă noaptea ar putea menține acest echilibru.
Sunt recunoscuți rinichii ca fiind sediu al fricii. Fricile pot fi și din cele ce se vor ascunse, învechite care dau la suprafață comportamente ce nu-s ușor de suportat devenind autoritar, critică mult, uneori indecis alături de o trăire de neputință pronunțată.
Recomandările se leagă de asumarea responsabilității pentru viață, adică în mine este Dumnezeu și învăț că ce trăiesc acum voi retrăi deci este bine să încep să eliberez din frici, și să fiu capabil să-mi asum alegerile. Dacă Dumnezeu este în mine, El orice alegere face este bună iar fricile se vor dizolva pe măsură ce conștientizez puterea lui Dumnezeu din mine și a faptului că dacă tot voi emite frici ele tot îmi va aduce evenimente care să-mi aducă mai multe frici. Frica de o boală nu face altceva decât să aducă simptome, materiale, vești despre boli în așa fel încât frica va deveni mai intensă și o vei trăi în mult mai multe momente, iar frica de a nu fi trădat aduce cu ea situații în care să ai motive să trăiești și retrăiești aceași frică pentru că se vor aduna trădători și posibile situații în care poți fi trădat.
Până data viitoare: Lumină în suflet!