Am scris si un mesaj. Am vrut initial sa nu ma cramponez de astfel de replici. Nu ma cramponez dar … Neuronul meu cel vesel isi face de cap, nu mai asculta si se pare ca a luat-o chiar razna.
Sigur ca am mai avut parte de ,,frumuseti” din astea dar tot nu pot intelege un astfel de comportament. ,,Nu stiu daca imi place”, ,,n-am nici o impresie”, ,,nu pot spune nimic” ,,ma abtin” …
Daca as fi intrebat de Freud? Nu ca i-as fi fan, dar … oameni buni, vorbim de lucruri concrete, umane, legale, nu mai spun de frumos si elegant si inteligent.
Saptamina trecuta vorbeam cu cineva la telefon, a ramas ca suna … intr-o zi. Intr-o zi, a specificat-o ce-i drept dar nu a spus anul. Ce timpenie sa crezi ca va suna … intr-o zi!
Nu stim ce simtim, nu stim ce vrem, ,,nu mai trebuie sa-mi tin promisiunea pentru ca imi permit sa uit”. ,,Ia sa vedem ce iese daca spun asa?”
Am invatat multe lectii la viata mea, … am invatat sau mai imi trebuie vreo 200 de ani pentru a intelege ,,legile umane”?
Nu Calciu este de vina, si nici absenta lui Strong Bones PLUS (nu se pune problema). Cineva zicea ca este uman sa te mai superi citeodata. Da, dar nu face bine de loc!
Odata cu aceste rinduri sa dispara si ,,norii din capul meu” ! Este un ordin!
01.09.2010
